Completul de divergenţă care va decide cu privire la solicitarea lui Voiculescu este alcătuit din trei judecători: Dan Lupaşcu, Isabellle Tocan şi Corina Cornelia Dăescu.

În decembrie, Lupaşcu şi Tocan nu au putut să cadă de acord asupra unei decizii privind contestaţia, astfel că a fost format completul de trei care va lua hotărârea definitivă în acest caz.

Judecătoarea Corina Cornelia Dăescu, intrată în completul de divergenţă alături de Lupaşcu şi Tocan, este astfel cea care ar urma să încline balanţa. Dăescu judecă şi dosarul retrocedărilor al primarului Radu Mazăre, aflat pe rol de şase ani, notează gandul.info.

În cazul admiterii contestaţiei, judecătorii pot decide eliberarea lui Voiculescu şi rejudecarea apelului din dosarul ICA.

La judecarea pe fond a cererii lui Dan Voiculescu, avocatul acestuia, Gheorghiţă Mateuţ, a cerut anexarea la dosar a înregistrărilor şedinţelor de judecată în dosarul ICA, întrucât, susţinea apărătorul, se va putea observa comportamentul completului, "care fost constant de rea-credinţă".

"Se observă pornirea instanţei orientată clar în obţinerea unei soluţii de condamnare, de la primul la ultimul termen de judecată", a spus Mateuţ, în sala de judecată.

Pe de altă parte, procurorul de şedinţă a arătat atunci că nu i se pare normal ca în sala de şedinţă să se facă aprecieri cu privire la capacitatea unui judecător.

"Completul de judecată din dosarul ICA a dat dovadă că a lecturat dosarul. Suntem pe un domeniu pur speculativ, iar legea nu ne permite aşa ceva. (...) Petentul discută chestiuni ce ţin nu doar de incompatibilitate, ci şi de procedura de soluţionare a incompatibilităţii, chestiuni total diferite. În faza contestaţiei în anulare nu se discută procedura", a spus procurorul DNA.

În 15 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu judecarea cererilor de anulare a pedepselor formulate de Dan Voiculescu şi Sorin Pantiş, condamnaţi la zece, respectiv şapte ani de închisoare, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Avocaţii lui Voiculescu au depus, în 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din ţară. Motivele invocate de avocaţii lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar şi de faptul că magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparţiali atunci când au dat sentinţa în cauză.

Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost însă respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti.

În 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.