Ultimul termen al procesului a avut loc la 19 decembrie, când Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a ascultat pledoariile finale şi ultimul cuvânt al inculpaţilor, stabilind totodată să dea decizia finală în 5 ianuarie.

Luni, instanţa supremă a amânat până la 21 ianuarie pronunţarea deciziei definitive.

Avocaţii celor din dosar au cerut atunci, în principal, achitarea clienţilor lor sau, în subsidiar, pedepse blânde, şi au acreditat ideea că documentele despre care DIICOT susţine că reprezentau secrete de stat sau de alta natură ar fi fost în realitatea documente cu statut normal, a căror furnizare nu atrăgea astfel de acuzaţii.

Apărătorii inculpaţilor au mai arătat că multe dintre infracţiunile de care sunt acuzaţi clienţii lor nu se probează cu nicio dovada adusă de DIICOT, astfel că se impune achitarea lor.

Fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş le-a arătat judecătorilor, în ultimul cuvânt, că în dosar nu există "niciun prejudiciu, nicio vătămare, nici măcar documente secret". "Aveţi doar acuzaţii «umflate» prin mijloace specifice ale Ministerului Public, prin furnizarea pe surse a unor informaţii din anchetă", a mai declarat Sereş, care a arătat că DIICOT nu deţine nicio probă concretă care să dovedească întâlnirile sale cu Stamen Stanchev, iar martorii aduşi să relateze despre aceste aspecte nu au confirmat astfel de întâlniri şi nici că ar fi făcut vreun demers pentru a-i transmite consultantului străin documente prin terţe persoane.

La rândul său, fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Zsolt Nagy, le-a declarat judecătorilor că viaţa sa a fost schimbată în cei opt ani de proces. El a susţinut că nu a aderat sau sprijinit vreun grup infracţional despre care să aibă cunoştinţă. Nagy le-a mai spus judecătorilor că privatizările nu au folosit documente clasificate şi că acuzaţiile la adresa sa sunt formulate pe baza convorbirilor dintre terţe persoane.

În 17 decembrie, procurorul DIICOT a cerut pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice, orientate spre maximum special prevăzut de lege, şi sporuri de pedeapsă pentru Donciu şi Mucea, arătând că unele dintre infracţiuni au fost comise de către aceştia în formă continuată.

În 8 decembrie, instanţa supremă a amânat pentru 17 decembrie judecarea dosarului privatizărilor strategice, din cauză că Gabor Kerekes, arestat în Germania în vederea extrădării, nu a fost adus încă adus în ţară şi nu a fost îndeplinită procedura de citare în cazul acestuia. Kerekes a fost reprezentat de un avocat la acest proces, iar decizia în cazul lui se va lua în lipsa acestuia.

La fondul dosarului, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţeanul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Procesul "privatizărilor strategice" a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Cei şase trimişi în judecată în martie 2009 sunt acuzaţi de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi, în aceeaşi cauză, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

Codruţ Şereş a mai fost condamnat, la 31 martie 2014, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul "Hidroelectrica", decizia nefiind definitivă.