Ion Neculcea a terminat silvicultura, dar pasiunea pentru chimie l-a făcut unul dintre cei mai mari cercetători şi antreprenori din România. În cei 25 de ani de cercetare, a ajuns să creeze 28 de produse – mărci protejate şi înregistrate la OSIM – şi are 9 brevete de invenţie, iar veniturile lui au atins circa 120 de milioane de lei. Cât mai valorează creativitatea în România, într-o vreme în care inovaţia se confruntă cu atât de multe provocări?

România investeşte cel mai puţin din Uniunea Europeană în cercetare-dezvoltare, totuşi există iniţiative care fac diferenţa. Palatul Parlamentului din Bucureşti, Palatul Culturii din Iaşi şi Centrala Nucleară de la Cernavodă sunt protejate de incendii datorită unui produs ignifug inventat de Ion Neculcea, fondatorul grupului Romchim Protect din Bacău. Printre cercetările sale actuale se numără un dispozitiv inovator – un şerveţel atermic.

Acesta are companii în România şi China în prezent, dar a avut şi în Australia şi Noua Zeelandă, din care a făcut exit. Care este povestea sa şi cum a reuşit să spargă barierele locale şi să ducă inovaţia românească pe harta globală?

„Eu fac doar cercetare şi îmi doresc să o fac bine. Iubesc plantele şi în felul acesta am reuşit să combin cunoştinţele din silvicultură şi chimie”, a povestit Ion Neculcea, fondatorul companiei Romchim Protect, care are în portofoliu peste 250 de produse, din care 9 sunt unice în lume.

În 1997, într-o perioadă în care direcţia României după revoluţie era încă neclară, iar instituţiile naţionale de cercetare se închideau sau se vindeau, Ion Neculcea a pus pe piaţă un produs rezistent la foc, sub denumirea IGNILEM O.C. 96. Acesta a fost rapid recunoscut atât pe plan intern, cât şi internaţional, şi a obţinut medalii de argint la Salonul de Inovaţii, Cercetare şi Noi Tehnologii EUREKA de la Bruxelles. În 1999, acelaşi produs a fost omologat de către Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, devenind singurul produs din România care putea fi folosit atât în interiorul, cât şi în exteriorul construcţiilor. În prezent, produsele ignifuge fabricate la Flipeşti sunt folosite pentru a proteja Centrala Nucleară de la Cernavodă de incendii, dar şi pentru clădiri istorice, precum Palatul Cotroceni sau Palatul Culturii din Iaşi. 

De la o fabrică mică, făcută la începutul anilor ’90, după aproape cinci ani de activitate, în 2002, Ion Neculcea a mutat producţia într-o fabrică aflată într-o stare de ruină, pe care a preluat-o şi renovat-o. Este vorba despre una dintre cele mai vechi fabrici din România, Fabrica de Amidon de la Filipeşti a societăţii Bere Lichior Mărgineni, abandonată timp de mai bine de 10 ani până să o descopere el. Construită în 1890 pentru a produce amidon şi ingrediente pentru ciocolată, într-un câmp unde localitatea Filipeşti nu exista pe atunci (prima persoană născută în Filipeşti fiind Radu Beligan), fabrica a fost salvată de geniul lui Ion Neculcea cu intenţia de a continua producţia de lacuri şi ignifugante. „Noi am achiziţionat fabrica aceasta, de fapt, nişte ruine, pentru că din 1990 a fost abandonată. Din 1990 şi până în 2002 fabrica n-a avut un stăpân, iar apoi a fost scoasă la licitaţie de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Bacău pentru recuperarea unor debite ale societăţii Bere Lichior Mărgineni către bugetul de stat şi noi ne-am prezentat şi am cumpărat-o. Mai târziu am refăcut-o şi apoi am activat acolo până în 2013, când ne-am retras în afacerea satului, pentru că fabrica ajunsese centrul satului, sat care pe vremuri nu exista”, spune Ion Neculcea.

„Moneda mea este reducerea chimizării solului. Acesta va fi viitorul.” - Ion Neculcea

Acum, compania deţine o fabrică construită de la zero începând cu 2013, tot în Filipeşti, aflată la doar un kilometru distanţă pe linie dreaptă de fosta fabrică. Această unitate de 1.000 de metri pătraţi realizează produse pentru patru industrii: agricolă, aeronautică, farmaceutică şi de construcţii, de la îngrăşăminte şi biostimulatori la degivranţi, impermeabilizanţi, substanţe de protecţie pentru gheaţă, produse ignifuge şi dezinfectanţi, urmând să pună pe piaţă un dispozitiv nou – şerveţelul atermic.

De la fermieri la spitale publice sau private din România şi până la mari companii aeriene precum Lufthansa, toţi sunt clienţii lui Ion Neculcea. „Până în anul 2013, aici a existat un teren neproductiv, o mlaştină, de aceea acum suntem cu 1,3 metri mai sus decât ce este construit în jur. Prima dată am construit o hală, apoi alta şi alta şi continuăm să construim”,  a povestit Ion Neculcea, care recunoaşte că nu a calculat banii investiţi până acum, „pentru că dacă începi să calculezi câţi bani bagi într-un business, apoi te gândeşti cât mai trăieşti ca să apuci să-ţi scoţi investiţia”.

El a reuşit să facă singura fabrică de îngrăşăminte de pe piaţa românească după căderea comunismului. „Vom fi cei mai mari producători de îngrăşăminte lichide din România cu cele mai bune preţuri, în special pentru fermierii românii. UAN-ul (un amestec de azotat de amoniu şi uree în formă lichidă) care se produce în România este la fel ca cel care se produce în Germania, doar că pentru cel adus din afară avem costuri mai mari cu transportul, de aceea vom fi cei mai ieftini”, susţine antreprenorul din Bacău.

Acesta a mai spus că dacă s-ar lucra în trei schimburi în unitate, ar putea produce 30% din cât producea Sofert Bacău, fostul combinat de îngrăşăminte chimice al companiei Amurco, care în 1999 avea 1.400 de angajaţi şi a fost falimentat ulterior de Ioan Niculae. În următorii ani, Romchim Protect vrea să crească volumul de îngrăşăminte lichide produse, astfel încât să acopere necesarul din România. „Acesta va fi viitorul. Moneda mea este reducerea chimizării solului”, subliniază Neculcea, deşi pare un paradox.

Romchim Protect este singura companie din România şi printre puţinele din Europa care produc îngrăşăminte complexe granulare 100% solubile ce pot fi utilizate atât la fertilizările de bază, cât şi prin fertirigare. În anul 2019, firma a dat în funcţiune o linie de fabricare a îngrăşămintelor lichide pentru sol cu o capacitate de 60.000 tone/lună. De altfel, în România, dar şi în Europa producţia de îngrăşăminte a avut de suferit din cauza scumpirii gazului, care la nivel local a dus la închiderea combinatului Azomureş, cel mai mare producător, şi la creşterea de îngrăşăminte chimice. „Trebuie să ne întrebăm cum facem ca toate elementele care există în sol să devină active şi disponibile plantelor.

Nimeni până în ’89 n-a produs în România îngrăşăminte hidrosolubile, dar sunt importante pentru că îţi permit să reduci consumul sub jumătate”, spune el, acesta fiind şi unul dintre obiectivele UE din Pactul Verde. Idea Fertil, un produs pus recent pe piaţă de Romchim Protect, care are în compoziţie gunoi de pasăre, rezolvă o problemă de mediu: nutriţia plantelor în agricultura ecologică. „Am lucrat foarte mult la el şi este un produs de viitor.” În fabrică, pe lângă îngrăşămintele lichide, compania face îngrăşăminte foliare sub diferite formule, biostimulatori şi alte produse de protecţie a plantelor. „Auxina ASFAC este un biostimulator despre care mulţi spun că este aghiasma de România.

Această instalaţie care pare formată din ţevi şi rezevoare funcţionează automat, fără intervenţia oamenilor. Este bijuteria noastră”, afirmă antreprenorul. „Încercăm să facem o altfel de chimie, aşadar realizăm produse pentru patru industrii: agricultură, construcţii, aviaţie şi farma. De exemplu, pentru construncţii, pe lângă vopselele lavabile pentru tencuială facem ignifuganţi şi materiale pentru protecţie anticorozivă, pentru aviaţie facem degivranţi pentru piste şi aeronave”, a explicat el. 

În România, până la Romchim Protect, nicio companie n-a reuşit să producă degivranţi pentru aeronave, pentru că acest produs este extrem de greu de realizat, precizează Neculcea. „Am lucrat 10 ani la acest produs”, întăreşte el. De altfel, până fost produs în România, în Europa erau doar trei producători consacraţi: unul din Marea Britanie – Kelfos, unul din Germania – Clariant şi unul în Franţa - Abax. „Rusia nu a reuşit să realizeze acest produs, deşi foarte mulţi producători au încercat.

Inclusiv gigantul Penta a încercat să facă acest produs într-o fabrică lângă Bucureşti.” Totodată, începând din 2020, odată cu pandemia de COVID-19, compania a început să producă dezinfectanţi pentru spitale şi companii aeriene, precum Tarom şi Lufthansa. „Am câştigat o licitaţie de 200.000 de flacoane de dezinfectant, acesta a fost examenul nostru.” Acum, compania a dă produsele către spitale, căci sunt doze de dezinfectanţi de nivel înalt, care poate fi utilizate şi în sălile de operaţie.Totodată, compania vrea să scoată în piaţă un dispozitiv nou - şerveţelul atermic. „Este un şerveţel ambalat individual, iar atunci când este scos din plic, dacă afară este frig el se va încălzi şi invers. Reacţionează la mediul ambient şi este în curs de patentare. Aşteptăm brevetul de invenţie”, a explicat Neculcea.

De asemenea, lângă această instalaţie mai există una de şerveţele pentru ochelari pentru curăţarea de fineţe. „Deocamdată trebuie să obţinem toate certificările pentru ele, pentru că un produs medical nu este simplu de introdus în piaţă. Sunt multe teste care se fac pe circa 10.000 de subiecţi din toate rasele, iar noi în România nu avem laboratoare şi le trimitem în străinătate”, precizează el. Cel mai aşteptat produs de către Ion Neculcea este unul la care lucrează de 14 ani în laboratorul de chimie. „Este vorba de un erbicid pe care probabil îl vom lansa anul viitor. Nu e toxic, nu lasă urme în sol, iar în 30 de minute distruge buruienile fără să ajungă la plantă.

A fost aplicat experimental şi a ras totul foarte repede, mai puţin volbura sălbatică (căpriţa, în termeni populari). Este un produs revoluţionar”, consideră el. În plus, antreprenorul nu s-a oprit din investiţii. În afara fabricii, există un amplu proiect de extindere în desfăşurare. „Vom pune în funcţiune o linie nouă pentru fabricarea de îngrăşăminte lichide, cu o capacitate de aproximativ 1.000 de tone de îngrăşământ pentru fertilizarea de bază, zicem noi că va fi cea mai mare linie de producţie din ţară. Avem şapte reactoare şi urmează să mai aducem încă două.” De asemenea, pe o suprafaţă de 14 hectare, în apropierea fabricii, se dezvoltă o platformă modernă de cercetare, focalizată pe studierea materialului genetic în agricultura vegetală. Investiţiile totale se ridică la zeci de milioane de euro. „Suprafaţa totală pe care o avem aici este de 16 hectare şi pe 14 hectare facem o platformă de cercetare modernă, unde urmărim materialul genetic. Filosofia noastră e următoarea: chiar dacă nutriţia este bună, genetică reprezintă un dezavantaj dacă nu e bună. Am mai acţionat în anumite platforme din ţară şi am administrat nutrienţi acolo şi am observat diferenţe foarte mari de producţie în funcţie de soiuri”, a explicat Neculcea. 

El menţionează că fondurile europene ar fi benefice pentru cercetare, dar nu cunoaşte nicio companie privată, pe o rază de 100 km, care să fi accesat. Mai mult, aminteşte că suntem la coada Europei în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene pentru cercetare, „pentru că nu avem cercetare la nivel de stat în România”. „Noi am accesat fonduri europene pentru cercetare şi dezvoltare în 2013 şi am fost foarte mulţumiţi, dar a fost o muncă titanică şi extrem de riscant. Am atras 1,5 milioane de euro, însă situaţia a fost atât de presantă, încât la momentul respectiv am zis că nu mai accesăm niciodată. Trebuia să pornim de la fundaţia unui brevet de invenţie şi să facem un alt produs mult superior şi există un mare risc, pentru că tu poţi să lucrezi la un produs şi când vrei să-l patentezi să-ţi dai seama că eşti al doilea care l-a făcut şi trebuia să dăm toţi banii înapoi”, spune Neculcea. Astfel, precaut, a pornit la drum cu trei formule pentru care să obţină brevete de invenţie, ca o plasă de siguranţă, însă menţionează că munca şi stresul au fost foarte mari. „Proiectul l-am implementat foarte repede, într-un an, fără penalizări. Am ales un produs de protecţie la foc”, explică el. 

„Încercăm să facem o altfel de chimie, aşadar realizăm produse pentru patru industrii: agricultură, construcţii, aviaţie şi farma. De exemplu, pentru construncţii, pe lângă vopselele lavabile pentru tencuială facem ignifuganţi şi materiale pentru protecţie anticorozivă, pentru aviaţie facem degivranţi pentru piste şi aeronave.” - Ion Neculcea

Acum, spune că are mâinile bătătorite şi va accesa din nou fonduri europene, dar pentru industria farmaceutică. Platforma de cercetare o va face din surse proprii şi din împrumuturi bancare, iar investiţia totală se ridică la 2 milioane de euro. Cu aceasta, compania se va adresa fermierilor sau producătorilor de seminţe de porumb, floarea-soarelui, grâu, orz, soia, care vor însămânţa pe loturi experimentale plantele şi vor fi asistaţi la înfiinţarea culturii, la tratamente şi la recoltat, iar evoluţia culturii va fi urmărită 24 din 24 de la distanţă, fiind supravegheată video pentru a vedea cât din ce îi este oferit plantei ajunge în metabolismul ei şi cât rămâne în sol ca deşeu. „O să colaborăm cu specialişti în domeniu”, întăreşte Ion Neculcea. „Avem grijă cu cine lucrăm în fabrică.

Nu poţi să schimbi oamenii în fiecare zi, ci trebuie să ai grijă de ei. Dacă nu ai o relaţie bună şi corectă cu angajaţii, atunci rămâi singur şi n-are cine să-ţi ducă ideile mai departe”, spune Neculcea, cel care are 50 de angajaţi în fabrică, dintre care 90% sunt ingineri. El precizează că a mizat pe tehnologii, motiv pentru care chiar şi în zilele pline sunt puţini oameni în fabrică. Pe fiecare utilaj lucrează una sau două persoane, iar toate instalaţiile sunt multifuncţionale, adică se pot face, pe rând, produse diferite pe aceeaşi linie.

În anul 2023, compania Romchim Protect a înregistrat o cifră de afaceri de 90 de milioane de lei, iar între 30% şi 40% din cifra de afaceri provine din export, către destinaţii precum Republica Moldova, Cehia, Slovenia, Serbia şi recent, Austria. Profitul companiei a fost de 7 mili­oane de lei. „În Republica Moldova, Cehia, Slovenia şi Serbia am trimis produse agro, iar în Austria vom trimite AdBlue, un antipoluant folosit pentru tractoare, maşini”, a mai spus Ion Neculcea. Ion Neculcea mai are este acţionar şi în alte businessuri, la nivel de grup realizând afaceri de circa 120 de milioane de lei cu aproximativ 400 de angajaţi. Prin compania Azia, unde are 89% din acţiuni, el deţine Podu’ cu Lanţuri, brand sub care are un hotel, un restaurant şi o fabrică de bere în oraşul Bacău şi care a avut în 2023 o cifră de afaceri de 9,3 milioane de lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior şi 48 de angajaţi, conform datelor publice. Compania Azia Park, unde Ion Neculcea este asociat unic, care se ocupă de construcţii. Printre proiectele companiei se numără construirea hotelului Gerald din Rădăuţi în 2007, reparaţii la Spitalul Judeţean din Suceva, construirea fabricii de ape minerale Carpathian Springs, care îmbuteliază Aqua Carpatica, de la Panici (jud. Suceava) şi s-a ocupat de lucrările de construcţii de la Spitalul Municipal din Fălticeni, potrivit datelor de pe propriul site. În 2023 a făcut 3,4 milioane de lei. El mai este acţionar majoritar (90%) la Azia Security Systems, companie ce oferă servicii de pază, şi a avut în 2023 o cifră de afaceri de 16 milioane de lei, profit de 1,2 milioane de lei şi peste 250 de angajaţi. De asemenea, mai este acţionar majoritar la  compania Agra Invention Technology (72%), cu activităţi de întreţinere peisagistică, în spatele căreia se află un labirint natural abia terminat, din tuia, ce se întinde pe 16.000 de metri pătraţi şi ar putea intra în Cartea Recordurilor, căci potrivit lui Neculcea „este cel mai mare de pe planeta Pământ”. Totodată, el este implicat în zootehnie şi face parte din Cooperativa Agricolă Agrolact Moldova, ce a investit 

6 milioane de euro într-o fabrică în localitatea Sascut, judeţul Bacău, unde realizează produse precum lapte de consum, unt, kefir, sana ori smântână sub brandul Huzur. Cea mai mare ambiţie a lui Ion Neculcea este de a investi în cercetare, o dorinţă care depăşeşte preocupările României, ţară aflată pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte investiţiile în cercetare-dezvoltare. Conform datelor Eurostat, România a alocat în 2023 doar 0,12% din PIB pentru cercetare-dezvoltare, ocupând ultima poziţie în Uniunea Europeană în acest domeniu. Investiţiile în agricultură au fost şi mai scăzute, ajungând doar la 0,01% din PIB, o sumă aproape neglijabilă. În 2023, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare la nivelul Uniunii Europene au ajuns la 275 euro pe persoană, înregistrând o creştere de 53% faţă de 2013, când erau de 181 euro pe persoană, conform datelor Eurostat. România a avut cea mai mică alocare bugetară per persoană, de doar 25 euro. Pentru a stimula investiţiile în cercetare-dezvoltare, Uniunea Europeană a lansat programul Orizont Europa, care este principalul program de finanţare pentru perioada 2021-2027, cu un buget total de 95,5 miliarde de euro.

Ion Neculcea, fondatorul companiei Romchim Protect: Eu fac doar cercetare şi îmi doresc să o fac bine. Iubesc plantele şi în felul acesta am reuşit să combin cunoştinţele din silvicultură şi chimie.