Sorin Grindeanu a anunţat că din ”celebra” comisie de evaluare a miniştrilor cunoaşte un singur membru, pe Darius Vâlcov, dar el nu e membru PSD. Grindeanu atacă modul în care a fost încheiat raportul şi problemele semnalate în acesta.

Vâlcov a avut însă o ”viaţă scurtă” ca ministru, pentru că imediat au apărut câteva dosare de corupţie şi luare de mită, instrumentate de DNA.

Deşi nu a stat prea mult în scaunul de ministru al Finanţelor, el a lăsat o impresie destul e bună în minister, experienţa lui administrativă fiind combinată cu curajul unor schimbări fiscale.

El a susţinut impozitul pe gospodărie şi schimbările din salarizarea unică.

Înainte să treacă la PSD, Vâlcov a fost un membru destul de bază al PDL în regiunea Olteniei, fiind unul dintre personajele influente în acest partid când se afla la guvernare.

După ce a venit ministru al Finanţelor, Vâlcov a avut mai multe contre cu FMI, el fiind unul dintre cei care a susţinut că România nu mai are nevoie de un program economic cu instituţiile financiare internaţionale.

El a susţinut reducerile de taxe, care au fost operate de guvernul Ponta începând cu 2015: reducerea TVA la alimente la 9%, şi din 2016, reducerea TVA de la 24% la 20%.

El a spus că „Nu vreau ca România să mai participe la bachetul Europei din poziţia de chelner“, adăugând ”credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele? Nu. Cine din Europa e fericit că în sânul UE o ţară ca România va deveni aproape un paradis fiscal în 5 ani? Vreti să rămânem în continuare participanţi la banchet în situaţia de chelner? Eu aş vrea să fim în situaţia de invitaţi.  Dacă nu putem ridica salariile la nivelul lor, hai să venim cu taxe mai mici şi să dăm o şansă României să aibă o ţintă.”

Ministrul finanţelor la ZF Live: Credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele?

Planul de relaxare fiscală de circa 8 mld. euro în perioada 2015-2020 va avea ca efect o creştere economică ce ne va permite ca în 10 ani să fim peste media UE la PIB pe locuitor, iar din 2019 să fim ţara europeană cu cea mai permisivă fiscalitate, cu o creştere de peste 5% din 2018, a declarat ieri la ZF Live ministrul finanţelor Darius Vâlcov.

A doua ţintă a măsurilor propuse prin noul Cod fiscal şi Cod de procedură fiscală este crearea de locuri de muncă prin scoaterea din economia neagră a contractelor neînregistrate şi revenirea în ţară a unui număr cât mai mare de români din străinătate începând cu 2018.

Impactul brut al relaxării fiscale este estimat la 16 miliarde lei în 2015 şi 2016, din care 9 miliarde lei reprezintă doar impactul reducerii TVA de la 24% la 20%.

Urmăriţi aici înregistrarea integrală a emisiunii ZF Live de joi, 26 februarie 2015

„Aceste calcule sunt făcute pe scenariul în care nu se întoarce nimic la buget. Dar noi estimăm că în doi ani se întorc 9 miliarde lei, inclusiv prin creşterea consumului. În plus nu am propus în planul pe 5 ani nicio derogare de la deficitul pe care îl avem stabilit pentru  următorii ani. Ne vom încadra în acelaşi deficit.“

Alte declaraţii ale ministrului finanţelor:

- În 2013, România a avut venituri la buget de 201 miliarde lei, în 2014 de 213 miliarde lei, iar în 2015 estimăm 226 miliarde lei. Mergem cu o creştere de 13 miliarde lei pe an.

- Reducerea TVA şi a accizelor nu a fost discutată cu FMI doar în februarie, ci şi în decembrie. Atunci s-a agreat doar reducerea TVA la pachetele all-inclusive din turism. Noi am propus ca reducerea de TVA de la 24% la 20% să fie aplicată din ianuarie, dar FMI nu a acceptat atunci, a vrut să vadă evoluţia pe trimestre. Le-am explicat ca în primele două trimestre vom avea o creştere de 1,5 mld. lei peste veniturile asumate. În condiţiile în care în 2015 am redus CAS cu 5% şi avem profit reinvestit neimpozitat tot avem un plus de 13 mld. lei faţă de anul trecut la buget, la care experţii ministerului mai estimează un plus de 8 mld. lei.

- La discuţiile despre creşterea economică, FMI a spus la sfârşitul anului trecut că România va avea un avans de 2%. La începutul anului 2015 experţii Fondului au venit şi au spus că vom avea o creştere de 2,9%. În decembrie au zis că pentru 2015 vom avea o creştere de 2,4%. În februarie au zis ca va fi 2,7%. Nu ne prinde toamna şi Comisia Europeană şi FMI vor veni şi vor zice 3%.

- Stadiul informatizării ANAF nu este unde ar trebui. Avem ambiţii mari, trebuie să unim bazele de date ale instituţiilor statului. Termenul maxim este 2018, dar eu sper ca în 1-1,5 ani să definitivăm această problemă. În acest moment  80% din tehnica aflată în dotarea ANAF e mai veche de anul 2005.  Avem doar câteva mii de contribuabili care plătesc online.

- În ceea ce priveşte nivelul colectării TVA, în 2012 eram la o diferenţă de 44% în­tre ce trebuia să strângem şi ce reuşeam să strân­gem, adică 8,8 mld. euro pierduţi. Acum, diferenţa este de 37%. Practic pierdem 6-7 mld. euro pe an din neîncasarea TVA.

- Bugetul consolidat se află acum la 32-33% din PIB. Unde ne ducem după reducerea fiscalităţii? Toate aceste reduceri de taxe îţi scad nivelul, dar creşte conformarea voluntară şi mărirea bazei de impozitare aşa că vom avea venituri suplimentare. E suficient dacă rămânem la nivelul actual după măsurile de relaxare fiscală.

Ce se întâmplă cu contractele de tip PFA, PFI şi drepturi de autor?

În România există 828.000 de contracte PFA, PFI şi drepturi de autor, din care PFA sunt 300.000.

Am făcut o analiză cât ar plăti o persoană pe drepturi de autor după aplicarea măsurilor din Codul fiscal, iar impactul este în fiecare an favorabil. La un venit de 1.000 de lei vor avea anul viitor 54 de lei în plus, iar peste doi ani 70 de lei, în condiţiile în care va creşte contribuţia.

La un venit de 100 mil. lei, anul viitor vor avea 536 lei în plus, iar peste doi ani 687 lei. Pentru că micşorăm suma impozabilă de la 80% la 60%.

La PFA nu se mai plătesc contribuţiile de asigurări sociale şi la angajator şi la angajat, ci rămân doar cele ale angajatului. Astfel, pe un contract PFA, la venit de 1.000 lei, vor plăti cu 3,5 lei mai mult anul viitor. La venit de 100 mil. lei venit, suma suplimentară va fi de 201 lei anul viitor şi 101 lei în 2017. Acesta e impactul măsurilor.

În cazul drepturilor de autor, trebuie să fim atenti dacă este vorba de o activitate independentă sau nu. Dacă veniturile sunt nivelate şi fixe pe 12 luni, nu prea arată a activitate independentă.

Schimbările din sistemul de impozitare în cazul microîntreprinderilor

Microîntreprinderile reprezintă 78% din numărul total de companii, dar au doar 2,4% din totalul cifrei de afaceri pe economie.

Avem acum aproape 300.000 de microîntreprinderi fără niciun salariat şi vrem să-i determinăm prin măsuri de relaxare fiscală să vină în zona firmelor cu 1-2 angajaţi. E clar că aceşti angajaţi există, dar sunt plătiţi la negru. Practic, dacă ai un IMM cu venituri de 100 lei, plăteşti un leu la stat la 2 angajaţi. La un singur angajat plăteşti 3% din CA.

Vrem să scoatem un milion de locuri de muncă din zona neagră în zona fiscalizată. Eliminăm multe taxe şi încurajăm firmele să aibă afaceri cu angajaţi. Dacă nu vrei să ai angajati, fă-ţi un PFA sau un PFI.

Situaţia investiţiilor publice şi a cheltuielilor de personal

A existat în ultimii ani regula ca cheltuielile masive pentru investiţii să fie alocate în decembrie. Am schimbat această regulă şi cele mai mari alocări vor fi în trimestrele 2 şi 3, când este şi perioada în care poţi să faci astfel de investiţii, în sezonul primavară-toamnă.

Sunt de acord că nu suntem în cea mai bună situaţie la modul în care sunt cheltuiţi banii publici comparativ cu alte ţări europene şi trebuie să facem nişte reguli. Vrem să introducem normativele de cost în administraţia locală şi centrală, astfel încât un pahar de apă să coste la fel peste tot.

Numărul de salariaţi din sectorul public a crescut în decembrie 2014 faţă de iunie 2014 pentru că s-a dat drumul în Sănătate la angajări. Unele dintre blocajele acceptate o perioadă nu au fost cele mai fericite. S-a ajuns în situaţii în care nu avem suficienţi doctori la urgenţe.

O altă problemă se referă la diferenţele de salarizare. şeful meu de cabinet are salariul mai mare decât mine. E o nebunie în toată societatea, nu doar în ministere. Prin legea salarizării din 2011 s-a stabilit nivelul de salarizare pe instituţii, nu pe profesii. Trebuie reglată situaţia şi să găsim un respiro în care să aplicăm altă metodă de calcul. Fără să reducem salariul unuia, ci ridicându-l pe celelălt. Acum, preşedintele ţării are salariul sub secretara de la Hidroelectrica. E nevoie de o reformă.

Redevenţele la petrol şi gaze au rămas la nivelul de acum 10 ani şi trebuie să vedem ce au făcut alte ţări în acest sector. România a încasat 850 mil lei din redevenţe anul trecut. Dar nu doar nivelul redevenţei contează, ci şi pe ce punem redevenţa. Dacă extragem o cantitate mai mică sau mai mare de ţiţei; redevenţa trebuie să fie corespunzătoare cu nivelul zăcământului.

Săptămâna viitoare, secretarul de stat care coordonează scrierea legii redevenţelor va pleca în Norvegia pentru a încerca să învăţăm din experienţa lor.

„Nu vreau ca România să mai participe la bachetul Europei din poziţia de chelner“

Credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele? Nu. Cine din Europa e fericit că în sânul UE o ţară ca România va deveni aproape un paradis fiscal în 5 ani? Vreti să rămânem în continuare participanţi la banchet în situaţia de chelner? Eu aş vrea să fim în situaţia de invitaţi.  Dacă nu putem ridica salariile la nivelul lor, hai să venim cu taxe mai mici şi să dăm o şansă României să aibă o ţintă.

Comisia Europeană a inclus România în rândul ţărilor cu procedură de dezechilibru macroeconomic, alături de Belgia, Olanda, Marea Britanie, Suedia şi Finlanda. Nu avem ce căuta acolo. în cazul nostru, comisarul UE spune că România are nevoie doar de monitorizare şi acţiuni în planul politicilor. Ei spun de fapt că România va ieşi din acord la sfârşitul acestui an şi îşi pun întrebări dacă vom continua linia pe care am început-o sau nu. Nu doar că o vom continua, ci o vom accentua şi îmbunătăţi.

Pierre Moscovici e francez. Franţa ne spune nouă: România du-te la deficit de 1,8%, dacă se poate să avem chiar excedent. Dar Franţa s-a dus la 4,3% deficit. Marea Britanie a avut şi 4% deficit din PIB.

Ca ministru de Finanţe al României eu spun câ România nu are ce căuta în această grupă de ţări.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au decis să emită o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele fostului ministru.

Judecătorii instanţei supreme urmează să decidă sub ce măsură preventivă va fi cercetat în continuare Darius Vâlcov.

Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a venit la DNA, miercuri, în jurul orei 15.00, după ce Senatul a avizat reţinerea şi arestarea sa în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.

Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov a fost aprobată, miercuri, de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi "pentru", 48 "împotrivă" şi cinci abţineri.

Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

DNA a cerut un nou aviz, marţi, pentru arestarea lui Darius Vâlcov, acesta fiind suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful în se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, dar Ponta a precizat, iniţial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunţat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunţat că a aprobat demisia lui şi că va prezenta în cel mai scurt timp preşedintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanţelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov şi cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanţelor.

DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt", având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

"Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii", potrivit procurorilor anticorupţie.

În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit "comisionul" în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.