Cinic vorbind, până la urmă, este şi o parte bună în deteriorarea situaţiei Finanţelor Publice ale României: Guvernul/Ministerul de Finanţe trebuie să ofere dobânzi mai mari ca să se împrumute din piaţă pentru a finanţa deficitul bugetar şi pentru a refinanţa datoriile publice care ajung la scadenţă şi care nu pot fi plătite şi de aceea trebuie refinanţate. 

După un deficit bugetar imens, de 152 de miliarde de lei în 2024 (peste 30 de miliarde de euro într-un an), deficitul bugetar pentru 2025 scade la 134 de miliarde de lei, adică echivalentul a 26,8 de miliarde de euro. 

Pe lângă acest deficit, datoriile care ajung la scadenţă sunt undeva la 83 de miliarde de lei (în lei şi valută) şi trebuie refinanţate.

Deci necesarul de finanţare al Ministerului de Finanţe/Guvernului pentru 2025 este de 213 miliarde de lei, o sumă imensă. Cea mai mare parte din aceşti bani vor veni din împrumuturi de pe piaţa internă – bănci, persoane fizice, Pilonul II de Pensii, investitorii străini - şi de pe piaţa externă. Piaţa internă românească nu este suficient de mare pentru a putea să finanţeze singură deficitul şi reeşalonarea datoriilor. 

Alexandru Nanu, şeful Trezoreriei şi principalul responsabil pentru asigurarea banilor pentru Finanţele Publice, a spus că în acest an Ministrul de Finanţe va pune şi mai mult accentul pe piaţa internă de retail, a persoanelor fizice, având în vedere cererea de titluri de stat Fidelis şi Tezaur din partea persoanelor fizice şi având în vedere că dobânzile sunt mai mari decât dobânzile oferite la depozite de către bănci.

De asemenea, Fidelis va trece de la patru ori pe an, cât era până acum, la o emisiune de vânzare de titluri de stat lunară.

Ministerul Finanţelor a anunţat vineri că pe 7 februarie va începe prima emisiune Fidelis din acest an pentru persoanele fizice.

Având în vedere creşterea riscului asociat României – agenţiile de rating ne-au înrăutăţit calificativul de la stabil la negativ -, având în vedere tensiunile politice şi sociale, având în vedere încetinirea creşterii economice şi bugetul de stat pe 2025 extrem de strâns – cheltuielile trebuie ţinute sub control, Ministerul Finanţelor a mărit dobânzile acordate pentru a face rost de mai mulţi bani: pentru titlurile Fidelis pe cinci ani dobânda anuală a fost majorată la 7,95%, (7,6% a fost în decembrie) pentru titlurile de trei ani dobânda a ajuns la 7,65%, iar pe un an dobânda oferită este de 6,95% şi 7,95% pentru donatorii de sânge.

La euro, pentru că Ministerul Finanţelor are nevoie şi de euro, dobânda pentru titlurile de stat pe şapte ani a urcat la 6,25% pe an (la emisiunea din decembrie dobânda a fost de 5,75%), iar la titlurile în euro pe doi ani se oferă o dobândă anuală de 4% (în decembrie dobânda a fost de 3,75%). 

Anul trecut Ministerul Finanţelor a strâns prin titlurile de stat Tezaur şi Fidelis 16,4 miliarde de lei (în lei şi euro), iar din 2020 încoace a ridicat din piaţa de retail a persoanelor fizice 41 de miliarde de lei, în lei şi valută. 

Titlurile de stat pentru persoanele fizice nu sunt impozitate, aşa cum este impozitat câştigul din dobânzi la depozitele bancare. 

Şi pe piaţa titlurilor de stat, unde activează băncile şi clienţii lor, se vede o creştere a dobânzilor în acest an spre 8% pentru scadenţa de 10 ani.

De această creştere a dobânzilor şi a randamentelor beneficiază şi Pilonul II de Pensii, acolo unde au banii pentru când vor ieşi la pensie 8,2 milioane de români.

Randamentul anual şi pe termen lung al Pilonului II de Pensii este în directă legătură cu dobânzile la care se împrumută Ministerul de Finanţe/Guvernul/statul, având în vedere că peste 70% din portofoliul Pilonului II de Pensii este investit în titluri de stat şi numai 23% este investit în acţiuni bursiere sau alte instrumente. 

Deci, cu cât Ministerul de Finanţe plăteşte dobânzi mai mari ca să împrumute bani din piaţă, cu atât cele şapte fonduri Pilon II de Pensii au câştiguri mai mari. 

Dacă nu ştiţi, 4,75% din salariul brut al fiecărui angajat trebuie să se ducă într-unul din cele şapte fonduri de pensii Pilon II de Pensii. 

De asemenea, băncile locale - atât cele cu capital românesc cât şi cele cu capital străin – sunt principalele beneficiare ale “deteriorării” Finanţelor Publice, principalele beneficiare ale creşterii deficitului şi a datoriei publice, pentru că Ministerul Finanţelor trebuie să ofere dobânzi mai mari ca să facă rost de bani. 

Conform datelor BNR, anul trecut soldul creditului guvernamental, adică banii luaţi de stat din piaţă, a urcat la 250 de miliarde de lei, în creştere cu nu mai puţin de 27% faţă de 2023, ritmul de creştere fiind peste creşterea creditării companiilor şi a persoanelor fizice.  

Tot acest derapaj bugetar se descarcă în datoria publică a României, care a ajuns în noiembrie 2024, ultimele date disponibile, la 936 de miliarde de lei (446 de miliarde de lei în lei, 391 de miliarde de lei în euro şi 96 de miliarde de lei în dolari). 

Ca să vă daţi seama de dimensiunea dezastrului Finanţelor Publice, în ultimii cinci ani de zile datoria publică a crescut de la 372 miliarde de lei, reprezentând 35% din PIB, la nu mai puţin de 936,9 miliarde de lei, reprezentând 54,3% din PIB, la finalul lui noiembrie anul trecut.

Avem o creştere de 150% a datoriei publice, în condiţiile în care PIB-ul a crescut în aceeaşi perioadă cu numai 70%. 

Toate aceste derapaje se văd în costul datoriei, în dobânzile pe care trebuie să le plătească Ministerul de Finanţe pentru a face rost de bani în fiecare an pentru deficitul bugetar al anului respectiv şi pentru refinanţarea datoriilor care ajung la scadenţă şi care nu pot fi plătite. 

Numai anul trecut Ministerul Finanţelor a trebuit să plătească nu mai puţin de 36 de miliarde de lei, adică echivalentul a peste 7 miliarde de euro. Ca să vă faceţi o idee, Casa Poporului, a cărei construcţie a durat 15 ani, a costat 2 miliarde de dolari, iar un mall de astăzi costă între 200-400 de milioane de euro. 

În acest an, conform bugetului, cheltuielile cu dobânzile cresc la 42 de miliarde de lei, adică peste 8 miliarde de euro.

Guvernul, indiferent de numele lui şi de cine va fi la Palatul Victoria, trebuie să se împrumute pentru a-şi finanţa existenţa, pentru a finanţa existenţa României, pentru că toate aceste împrumuturi sunt ale statului şi trebuie plătite. 

Dar ironic, cinic vorbind, cu cât starea Finanţelor este mai proastă – deficit bugetar mare, datorie publică în creştere, risc de ţară mare, tensiuni economice, sociale şi politice mari – cu atât Ministerul Finanţelor trebuie să ofere dobânzi mai mari ca să vândă titluri de stat, ca să se împrumute din piaţă de la bănci, persoane fizice, Pilonul II de Pensii, investitori străini etc. 

Măcar cineva să câştige din această situaţie.