Compania din România care oferă salarii de mii de dolari şi care este bombardată zilnic cu CV-uri
Marile oraşe şi-au sporit dimensiunea pentru că ofereau foarte multe locuri de muncă, iar oamenii se mutau, chiar emigrau în speranţa că vor găsi un job mai bine plătit şi un trai de viaţă mai bun. Acum contează tot mai puţin unde trăieşti, iar salariul plătit în România poate fi la acelaşi nivel cu cele din SUA.
Ce mi-ai zice dacă ţi-aş spune că ţi-aş putea oferi un salariu în România la nivelul Statelor Unite? Probabil te-ai întreba care-i şmecheria. Cam asta m-am gândit şi eu când am auzit de platforma de recrutare Crossover, un start-up înfiinţat în 2014, care căută persoane din mai multe ţări - 85 în momentul de faţă - pentru a lucra în companii din State. Angajaţii lucrează „remote“ şi sunt plătiţi cu salarii americane. Care e totuşi şmecheria? Faptul că trebuie să munceşti şi să o faci într-un ritm mecanic.
„Munca intră în era cloud, în care locaţia nu mai contează. Dacă de-a lungul istoriei salariile au fost stabilite în funcţie de locul în care lucrau angajaţii, acum locaţia devine irelevantă, iar remuneraţiile angajaţilor sunt stabilite în raport cu abilităţile individului versus cererea globală“, explică Andy Tryba, fondatorul companiei americane Crossover, care a venit la Bucureşti pentru a prezenta situaţia filialei locale.
Compania a intrat pe piaţa românească în urmă cu aproape un an, şi de atunci a reuşit să angajeze 100 de români, în special în domeniul IT, pentru companii americane; pentru întreg 2016 previzionează că va plati colaboratorilor locali patru milioane de dolari, astfel încât reprezentanţii companiei vor să-şi extindă prezenţa prin recrutarea mai multor români, în special în sectorul IT, care să lucreze „de acasă“. Obiectivul este să ajungă să colaboreze cu 1000 de români până în 2019.
Salariile pentru colaboratorii din cele 85 de ţări, conform informaţiilor date de companie, se situează între 2.500 şi peste 16.500 de dolari pe lună, respectiv între 30.000 şi 200.000 de dolari pe an, strict pe baza competenţelor profesionale dovedite în timpul procesului de testare.
„Presiunea tehnologiei se resimte semnificativ şi pe piaţa muncii. Oamenii îşi doresc tot mai multă flexibilitate, stimulente financiare şi îndatoriri diversificate, care să le permită să se dezvolte profesional. Talentul şi competenţele nu au legătură cu locaţia geografică“, argumentează Tryba. După prezentarea companiei, Andy Tryba a ajuns şi la explicarea modului de lucru a celor care lucrează remote: după ce echipa este formată, managerul companiei prezintă un plan, un ghid, pe care trebuie să-l respecte toată lumea. Cum fac asta? Prin monitorizare. „Un fel de fitbit pentru muncă“, explică entuziasmat Andy Tryba. Astfel, dacă o persoană s-a angajat pentru o anumită poziţie, trebuie să petreacă 60% din timp în Excel, 15% din timp în alt program şi aşa mai departe.
Pentru slujbele mai creative, precum cea de designer grafic, Tryba spune că programul este ceva mai flexibil şi că angajatul ar trebui să vorbească cu angajatorul pentru a afla care e procesul lui de lucru. „Nu vrem să pedepsim oamenii pentru că nu respectă un anumit program. Noi adunăm date despre procesul de muncă. Cum poţi să fii cel mai eficient? Până la urmă, la finalul zilei, contează randamentul angajatului, asta îl interesează pe şef.“ Echipele sunt asamblate în funcţie de abilităţile fiecăruia, este luat în calcul mai degrabă fusul orar, decât naţionalitatea persoanelor.
În jur de 10.000 de oameni aplică săptămânal la joburile de pe platforma Crossover; 400 dintre ei sunt din România. Aplicanţii trebuie să treacă de o serie de algoritmi şi scenarii care testează competenţele necesare pentru poziţia la care se aplică, apoi se trece la perioada de intervievare şi se ia decizia de angajare. „Avem o echipă care realizează prima variantă a testelor apoi mergem cu ele către client şi luăm feedback. Vreau ca orice client să iubească aceste teste, deoarece sunt o parte integrantă din recrutare. Vreau să zică: «Dacă cineva trece acest test, îl vreau în echipă». Cu cât trece timpul, cu atât testele se îmbunătăţesc, şi vrem să găsim o balanţă între perioada de testare şi calitatea acesteia“, afirmă antreprenorul, căruia nu-i lipseşte zâmbetul tipic american.
De ce ar vrea o companie din State să lucreze cu români, ucrainieni sau turci? Răspunsul simplu ar fi pentru că sunt mai buni decât cei de pe piaţa americană. „Să vă dau un exemplu care este foarte uşor de înţeles“, începe Andy Tryba. „Dacă ai încerca să formezi o echipă de fotbal şi ai fi limitat la a alege jucători din Bucureşti, echipa ta nu ar fi la fel de bună ca atunci când ai putea recruta din toată România. Echipa devine mai bună când poţi alege angajaţi din toată Europa ori din întreaga lume. Calitatea talentelor creşte cu siguranţă când poţi alege dintr-o pepinieră mai mare“, explică Tryba.
În prezent, compania colaborează cu peste 1.500 de oameni din 85 de ţări diferite, iar aceştia lucrează full-time de oriunde doresc. În doar doi ani, compania a înregistrat un ritm de extindere accelerat, însă nu acelaşi lucru ar putea fi spus pentru următorii doi ani, pe care Andy Tryba îi vede mai degrabă ca o explorare a pieţelor pe care se află deja, în dauna extinderii. „Prefer să angajez mai mulţi oameni de aici decât să mă extind în alte ţări. Deoarece atunci când faci asta creezi o comunitate de oameni, care pot vorbi unii cu alţi şi se pot ajuta. România, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia şi Brazilia sunt ţările cu potenţial ridicat şi din acestea vrem să recrutăm şi mai mulţi oameni. Am decis să angajăm manageri de ţară pentru a putea explora pieţele acestea“, spune el.
Salariile pentru slujbele de pe platforma Crossover sunt stabilite de angajatori. „Dar avem şi noi date despre ceea ce înseamnă un salariu bun pentru acea poziţie peste tot pe glob. Dacă o companie caută cei mai buni oameni, atunci să apeleze la noi, dacă vor să reducă costurile atunci trebuie să se uite în altă parte. Încurajăm clienţii să plătească mai mult pentru cei mai buni oameni“, afirmă Tryba, cu trimitere la ideea că nu este un adept al reducerii de cost prin salarii mici. Şi are un motiv foarte bun să încurajeze companiile să dea salarii mari, pentru că de la angajator vin şi veniturile Crossover.
Compania americanului cere un onorariu de 10% din salariul celui angajat; astfel, dacă un român este plătit cu 100.000 de dolari pe an, şi Crossover va obţine 10.000 de dolari de la angajator. O altă metodă prin care platforma de recrutări face bani este vânzarea software-ului pentru companiile care vor să implementeze doar platforma, nu să apeleze şi la serviciile de recrutare. Astfel, compania obţine 5% din cât câştigă pe oră oamenii din echipa pentru care este folosit programul. Andy Tryba nu a vrut să dezvăluie cifre despre performanţa financiară a companiei pe care o conduce, limitându-se la a spune că este o afacere profitabilă, cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de dolari.
În momentul de faţă compania are în jur de 150 de angajaţi (70% situaţi în SUA) care deservesc 20-25 de clienţi (90% companii americane). „Vrem să triplăm numărul de clienţi până la sfârşitul lui 2017. Credem că am ajuns la un proces fluid de integrare a echipelor şi cred că vom atrage clienţi mai repede“, spune americanul, care adaugă că nu vor neapărat să câştige drept clienţi companii de pe alte continente. „În SUA mai sunt mulţi potenţiali clienţi, suntem departe de saturarea pieţei“, spune râzând antreprenorul, care nu se află la prima afacere şi care spune că nu vrea să vândă Crossover. „Cred cu adevărat că vom schimba modul în care oamenii lucrează, cred că vom deveni unul dintre cei mai mari angajatori din lume, iar asta este foarte palpitant.“
> 100 DE MILIOANE DE DOLARI sunt veniturile companiei estimate de Tryba
150 DE ANGAJAŢI are Crossover pe tot globul. 10 se află în România.
20-25 DE CLIENŢI are Crossover
1500 DE OAMENI din 85 de ţări lucrează remote pentru companii din Statele Unite.
10.000 DE OAMENI aplică săptămânal la slujbele publicate de Crossover
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro