În ceea ce priveşte locul 3, anul 2023 a adus o schimbare. Practic, cea mai mare surpriză din top 10 al băncilor mari a venit de la CEC Bank, bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor, care a urcat în 2023 pe podium, pe poziţia 3 în topul celor mai mari instituţii de credit. În aceste condiţii, faţă de anul 2022 când ocupa locul 6 în top, CEC Bank a depăşit Raiffeisen, ING şi BRD-SocGen, care au coborât în clasament în 2023. Astfel, BRD a coborât de pe locul 3 pe 4, ING a ajuns pe poziţia 5, fiind urmată de Raiffeisen Bank, pe locul 6.

Anterior, podiumul celor mai mari trei bănci se schimbase în anul 2018, după ascensiunea Băncii Transilvania pe poziţia de lider al bankingului local, în urma achiziţiei Bancpost.

Analizând evoluţia activelor la nivel individual vedem că Banca Transilvania s-a detaşat în 2023 de restul plutonului ajungând la active de 161,8 mld. lei şi o cotă de piaţă de peste 20%. Activele Băncii Transilvania au crescut anul trecut cu 21% faţă de nivelul din 2022, după ce în în 2022 au avut un avans anual de 7%, iar în 2021 ritmul anual de creştere era de 21%. Banca Transilvania a fost un jucător activ pe piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) în ultimii ani cumpărând Volksbank (2015), Bancpost (2018), Idea Bank (2022) şi OTP Bank în 2024.

BCR, care a fost anterior timp de aproape două decenii liderul pieţei bancare locale şi a coborât în 2018 pe poziţia secundă, avea anul trecut active de 108 mld. lei la nivel individual (13,4% cotă de piaţă), cu circa 10% peste 2022.

CEC Bank a reuşit să urce până pe locul 3 anul trecut, în condiţiile în care a înregistrat un salt record al activelor, de 35% faţă de 2022, până la 83,5 mld. lei, banca de stat având o cotă de piaţă de 10,4%.

Activele cumulate ale celor trei bănci mari de pe podium reprezintă 44% din activele întregului sistem bancar. Iar dacă luăm în considerare şi BRD şi ING se observă că cele mai mari cinci bănci din România - Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD şi ING - aveau în 2023 active cumulate de peste 500 mld. lei, reprezentând o felie de 63% din sistemul bancar local. Comparativ, în 2022, activele top 5 erau de circa 430 mld. lei, iar în 2021 primele 5 bănci aveau active cumulate de 400 mld. lei.

BRD-Soc Gen a coborât în anul 2023 pe locul 4 în topul după active, deşi a înregistrat anul trecut un plus al activelor cu 14% (10 mld. lei) faţă de 2022, până la 81,4 mld. lei. Banca are o cotă de piaţă de 10,1%. ING Bank, sucursala de la Bucureşti a grupului olandez cu acelaşi nume, susţine că a ajuns în 2023 la active de 71,7 mld. lei, în creştere cu 14% faţă de nivelul din 2022, potrivit informaţiilor transmise la solicitarea ZF. ING Bank avea astfel anul trecut o cotă de piaţă după active de 8,9% ocupând locul 5 în topul băncilor mari. Anterior, banca urcase în 2019 pe locul 4, unde a rămas până în 2022. La o distanţă apropiată de ING, pe locul 6 este Raiffeisen Bank, subsidiara grupului austriac cu acelaşi nume, cu active de aproape 70,2 mld. lei în 2023, mai mari cu 13% decât în 2022.

UniCredit Bank a ajuns în 2023 la active de 67,7 mld. lei, cu 12% peste 2022, ocupând locul 7 în topul băncilor mari după active, la fel ca în 2022.

Pe locul 8 în clasamentul celor mai mari bănci de pe piaţa locală a rămas în 2023 banca românească de stat, Exim Banca Românească (fosta EximBank), care şi-a majorat activele anul trecut cu 15%, la peste 26,4 mld. lei, potrivit cifrei transmise ZF. Analizând evoluţia din ultimii ani vedem că în 2022, banca a avut o ascensiune în top 10 cele mai mari bănci din România după active, urcând pe locul 8, de pe poziţia 10 din 2021. Şi în 2020 EximBank produsese o surpriză, urcând pe locul 10 în topul băncilor mari, de pe locul 12 în 2019, iar ascensiunea a continuat. EximBank a terminat în 2022 fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească şi a intrat pe piaţa de retail din România, devenind o bancă universală cu servicii complete. Locul 9 în topul băncilor mari din 2023 a revenit tot Alpha Bank, cu active de circa 23,6 mld. lei, cu 11% peste 2022, banca românească cu capital elen urmând să fie preluată de UniCredit în acest an.

Iar OTP Bank s-a plasat pe locul 10 în topul băncilor mari, cu active de 19,8 mld. lei, în uşoară scădere faţă de 2022.

Astfel, se observă că majoritatea băncilor mari din România din top 10 au reuşit în anul 2023 să-şi majoreze activele faţă de 2022, cu ritmuri de creştere oscilând de la 10% la 35%, peste inflaţie. Iar CEC Bank, Banca Transilvania şi Exim Banca Românească, bănci cu capital majoritar românesc, s-au evidenţiat cu cele mai mari creşteri ale activelor faţă de 2022, de 35%, 21% şi, respectiv, 15%, depăşind şi avansul anual al activelor întregului sistem bancar. La nivelul întregului sistem bancar, care includea 32 de bănci în 2023, activele nete au făcut un salt de aproape 15%, la un nivel record de peste 800 mld. lei (803,4 mld. lei), susţinute de ascensiunea creditării, conform datelor BNR.

Profitul net al sistemului bancar românesc a ajuns la sfârşitul anului 2023 la un nou record, de aproape 14 mld. lei, în contextul dobânzilor mari, fiind cu 35% peste câştigul din 2022, potrivit datelor BNR. Acesta a fost cel mai bun câştig anual pentru bănci, după ce în 2022 profitul trecuse de 10 mld. lei.

Cele mai profitabile trei bănci mari au fost în anul 2023 Banca Transilvania, BCR şi Raiffeisen Bank, cu câştiguri cumulate de circa 6,7 mld. lei, adică aproximativ 50% din câştigul total al sistemului bancar. Iar dacă adăugăm şi BRD şi ING Bank şi punem împreună câştigurile celor mai profitabile cinci bănci mari din România, se ajunge la 9,9 mld. lei, adică peste 70% din câştigul total al sistemului românesc.

Analizând câştigurile raportate de băncile de pe podiumul profitabilităţii se observă că Banca Transilvania, cea mai mare bancă, a avut în 2023 un profit net de 2,49 mld. lei, în creştere cu 14% faţă de nivelul din 2022, câştigul BCR a ajuns la peste 2,48 mld. lei la nivel individual, în creştere cu 36%, în timp ce Raiffeisen Bank a raportat un profit de peste 1,7 mld. lei, mai mare cu 39% faţă de 2022.

Câştigurile record ale băncilor au fost obţinute într-un context în care creditarea a frânat în 2023, crescând cu un ritm mediu de circa 7%, la jumătate faţă de viteza din 2022, în timp ce şi economia a încetinit, creşterea PIB fiind de doar 2,1%, faţă de 4,1% în 2022.

Care sunt cele mai mari provocări pentru compania dvs în acest an? Ce spun şefii unor bănci mari din România:

Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania:

Ne concentrăm în continuare pe creşterea volumelor, a numărului de clienţi, pe atragerea de business pe toate segmentele pe care operăm, dar şi pe consolidarea companiilor din Grupul Banca Transilvania. Creştem astfel bilanţul şi anvergura Grupului BT, contribuind semnificativ la bancarizarea românilor. Macroeconomic, anul rămâne provocator atât ca nivel ridicat de incertitudine şi volatilitate internaţională, cât şi în ceea ce priveşte indicatorii economici. Inflaţia se dovedeşte mai rezistentă decât am fi sperat, iar creşterea economică este încă redusă. Suntem însă optimişti şi investim susţinut în dezvoltarea business-ului.

Sergiu Manea, CEO al BCR:

La nivel local, una dintre cele mai mari provocări pentru noi este să creştem conştientizarea faptului că ne aflăm în mijlocul unei revoluţii tehnologice şi economice, de pe urma căreia România poate capitaliza. Avem o oportunitate imensă de modernizare, care ne poate asigura avansul economic şi social din următorii ani, şi e important să vorbim despre investiţii. Investiţii în digitalizare şi înverzirea operaţiunilor, care asigură relevanţa afacerilor din România. Investiţii în sectoarele cu avantaj competitiv în noul ciclu economic şi în crearea de produse cu valoare adăugată. Investiţii în infrastructura de transport, educaţie şi sănătate. Dar, mai ales, investiţii în capitalul uman, care, din punctul nostru de vedere, sunt cele care vor face diferenţa pentru viitorul României. Suntem atenţi şi la tot ce ţine de zona de cybersecurity şi complexitatea deepfake. Şi, ca întotdeauna, ne uităm la evoluţiile locale, dar şi la ce se întâmplă în peisajul internaţional, mai ales că 2024 este cel mai important an electoral din istorie.

Mihaela Bîtu, CEO al ING BANK:

Avem câteva direcţii care stau la baza strategiei noastre deja de ani buni, iar provocarea este de a rămâne constant relevant: inovarea şi oferirea unei experienţe superioare clienţilor noştri, plasarea sustenabilităţii în centrul a ceea ce facem, contribuţia din ce în ce mai mare la finanţarea şi dezvoltarea economiei şi asumarea rolului de actor social important şi implicat.

Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank România:

Raiffeisen Bank România continuă strategia de creştere în domeniul planificării financiare personale, cu evoluţii de Ă50% în primele 3 luni ale anului, pe segmentul planuri de investiţii, pensii private şi asigurări de viaţă cu componentă de economisire. Continuăm astfel, şi în 2024, creşterea bi-dimensională, bazată pe o strategie unică în peisajul bancar românesc. Prin Banking 1:1, românii au acces la cele mai bune soluţii de planificare financiară şi la banking digital, simplu, sigur şi la îndemână.

Traian Halalai, CEO al Exim Banca Românească:

Pentru Exim Banca Românească, 2024 este un an în care ne propunem să continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţa serviciilor financiar-bancare ca bancă universală de top, instituţie de credit solidă, capabilă să facă faţă oricărei evoluţii a economiei româneşti şi a contextelor internaţionale. Venim după un an 2023 – primul de activitate ca bancă universală - cu multe provocări pentru că vorbim despre o bancă cu un nou model de business, cu altă complexitate, cu un nou target şi cu un nou nume. Un an în care am rămas pragmatici şi optimişti şi am transformat fiecare provocare într-o oportunitate. Am accelerat procesul de finanţare în condiţii de prudenţă şi performanţă financiară rămânând parte a procesului de creştere a prosperităţii economice în România. Suntem determinaţi să continuăm să creştem banca şi, implicit, rolul său în economia şi societatea românească, de aceea, principala preocupare pentru 2024 este asigurarea fondurilor pentru dezvoltare astfel încât să oferim experienţe de banking complete clienţilor şi să contribuim la întărirea sistemului bancar şi a economiei.

Gyula Fater, CEO al OTP Bank România:

La fel ca majoritatea companiilor locale, întâmpinăm provocări similare, iar anul acesta cred că întregul sistem bancar va continua adaptarea la schimbările tehnologice, cu investiţii masive în tehnologie pentru menţinerea competitivităţii, va încerca să gestioneze riscurile contextului economic internaţional incert şi se va preocupa mult mai responsabil de sustenabilitatea întregului business. Pentru OTP Bank România 2024 este în sine o provocare, având în vedere procesul de vânzare în care suntem implicaţi. Este un proiect de anvergură, în care pe lângă tranzacţia propriu-zisă suntem foarte atenţi la viitoarea integrare operaţională şi culturală, la reglementările financiare şi bancare aplicabile în timpul procesului de achiziţie, şi, cel mai important, menţinerea încrederii clienţilor şi angajaţilor băncii.