♦ În patru ani, datoria externă totală a crescut cu 36 mld. euro, la 134 mld. euro, rezervele valutare au un plus de 10 mld. euro, la 41 mld. euro, iar exporturile au crescut cu doar 5 mld. euro, la 73 mld. euro ♦ Datoria externă totală este aproape dublă faţă de exporturi şi triplă faţă de rezervele valutare ♦ În cazul datoriei externe pe termen scurt, gradul de acoperire cu rezervele valutare este de circa 90%.

Creşterea rapidă şi consistentă a datoriei externe şi deficitele mari, fiscale şi de cont curent, determină unii bancheri inter­na­ţionali să ia din nou Ro­mânia în vizor. Banca japoneză de in­vestiţii Nomura a inclus recent România printre ţă­rile emergente cu risc mare de a se confrunta cu o criză a cursurilor de schimb va­lutar, ală­turi de Egipt, Turcia şi Sri Lanka. Analiza Nomura a luat în calcul in­dicatori precum datoria externă ca procent din produsul intern brut, raportul dintre rezervele de valută şi importuri şi indicii bursieri.

Concret, Nomura susţine că România are datorie externă mare pe termen scurt, re­zerve mici de valută şi deficite fiscale şi de cont curent semnificative, conform rapor­tului gigantului japonez citat de CNBC.

„Rolul analiştilor este să facă analize. Rolul nostru este să nu lăsăm să se împli­nească prognozele negative legate de România. Rezervele internaţionale, valu­tare şi de aur, sunt pe deplin adecvate situa­ţiei actuale a României“, a declarat pentru ZF Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Analizând evoluţia cifrelor din ultimii ani se observă că datoria externă totală a României a crescut în patru ani cu 36 mld. euro, până la 134 mld. euro, rezervele valutare s-au majorat doar cu 10 mld. euro, la 41 mld. euro, în timp ce exporturile, sursă de venituri în valută, au un plus de doar 5 mld. euro în patru ani, urmând să ajungă la 73 mld. euro în 2021, potrivit estimărilor.

În cazul datoriei externe pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la final de 2008, gradul de acoperire cu rezervele valutare este de circa 90%.

O problemă este că datoria externă totală a accelerat în ultimii ani şi a ajuns aproape dublă faţă de nivelul exporturilor anuale care reprezintă o sursă de venituri în valută.  Faţă de rezervele valutare, datoria externă totală este mai mult decât triplă.

Un alt indicator important este şi datoria externă totală pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la sfârşitul anului 2008 şi care reprezintă împrumuturile luate din străinătate de către stat, bănci şi companiile private şi care trebuie returnate în 12 luni. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, la valoarea reziduală, cu rezervele valutare este de circa 90%.

Raportul dintre datoria externă pe termen scurt şi rezerva de valută ajunsese la un vârf de 90% în noiembrie 2008, când analiştii străini avertizau că BNR ar risca să îşi epuizeze întreaga rezervă dacă ar încerca să acopere ieşirile de valută, în eventualitatea unei sistări a finanţării străine. Acest scenariu i-a speriat atunci pe investitori, care s-au retras din România, în timp ce speculatorii au pariat pe o depreciere abruptă a leului.

Turcia, o altă ţară inclusă de Nomura în categoria ţărilor emergente cu risc mare de a se confrunta cu o criză valutară, chiar se confruntă cu o astfel de criză având în vedere că lira turcească a înregistrat o prăbuşire în ultimele zile, după ce preşedintele ţării Recep Tayyip Erdogan a lăudat recenta reducere de dobânzi operată de banca centrală şi a declarat că ţara sa poartă un „război economic de independenţă, potrivit Financial Times. În acest an, lira turcească s-a depreciat cu 40% în raport cu dolarul.

În România, cursul de schimb leu/euro a avut pe parcursul acestui an o evoluţie fluctuantă, cu unele episoade de depreciere, însă comparativ cu nivelul de la finalul lui 2020 deprecierea acumulată în 2021 este de doar 1,6%.