Corina Creţu a declarat că nu a primit un răspuns oficial la scrisoarea deschisă pe care a trimis-o ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, căruia i-a cerut "să analizeze modul în care acest proiect respectă legislaţia de mediu şi, în special, normele privind protecţia peisajelor".

"Un răspuns oficial nu am primit. Am stat de vorbă cu ministrul Mediului", a spus comisarul european.

Ea a menţionat că a inspectat, vineri, acest proiect şi a înţeles de la autorităţile locale că este realizat în proporţie de aproape 80 la sută.

"În ceea ce priveşte Comisia Europeană, după analiza DG Regio s-a stabilit că acest proiect practic este în acord cu toate standardele de mediu, inclusiv cu standardele prevăzute în acordul de parteneriat. E această problemă a amplasării, care ţine de autorităţile locale", a spus Creţu.

Ea a menţionat că aceasta a fost o decizie din 2009, luată de autorităţile locale de atunci.

"Dacă s-ar opri acum acest proiect ar trebui returnaţi banii cheltuiţi", a spus comisarul european.

Ea a declarat că, pe de altă parte, Comisia Europeană consideră că este mult mai igienic şi mai sănătos să fie amplasate aceste depozite în munţi decât în preajma apelor, pentru că exista riscul de infestare a apelor.

"CE apreciază faptul că România ia foarte în serios această problemă a reciclării deşeurilor", a spus Corina Creţu, care a transmis autorităţilor române să aibă în calcul protejarea mediului.

Depozitul de deşeuri de la Pojorâta este construit aproape de Pasul Mestecăniş, la peste 1.000 de metri altitudine.

Şeful CJ Suceava, Cătălin Nechifor, spunea, în iunie, că zona unde este construit depozitul de deşeuri de la Pojorâta nu este "cea mai fericită". "Locaţia de pe Mestecăniş nu e cea mai fericită. Probabil că, în 2009, au fost luate în calcul existenţa drumurilor de acces şi amplasarea centrală faţă de localităţile arondate", afirma Nechifor.

La sfârşitul lunii mai, comisarul european Corina Creţu i-a transmis ministrului Mediului o scrisoare în care îşi exprima îngrijorarea că depozitul de deşeuri pregătit spre construcţie în Suceava poate distruge peisajul alpin şi arăta că trebuie respectată legislaţia de mediu, inclusiv cu consultarea populaţiei.

Comisarul arăta că această consultare trebuie realizată din primele faze ale proiectului, trebuind să fie consultate şi toate autorităţile pentru obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor necesare.

"Aş dori să mă alătur cetăţenilor români şi instituţiilor media care au atras atenţia cu privire la construirea unui depozit ecologic de deşeuri în judeţul Suceava, ca parte integrantă a unui proiect de gestionare a deşeurilor, aprobat de Comisia Europeană în 2011, şi vreau să-mi exprim îngrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin prin crearea acestui depozit de deşeuri. Peisajul Carpaţilor este una dintre cele mai mari bogaţii ale României şi ale Europei şi vreau să mă asigur că fondurile europene nu sunt utilizate pentru a pune în pericol această nepreţuită resursă", arăta comisarul european în scrisoare.

Creţu sublinia că toate proiectele trebuie să respecte legislaţia în ceea ce priveşte evaluarea potenţialelor efecte asupra mediului.

În consecinţă, comisarul UE i-a transmis ministrului să ceară serviciilor din subordine să analizeze modul în care proiecul respectă legislaţia de mediu.

Depozitul de la Pojorâta va deservi zona de munte a judeţului, iar valoarea contractului este de 27,64 milioane de lei, fără TVA.

Perioada de execuţie a proiectului a fost de 18 luni, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în 4 martie 2013, dar lucrările nu au fost finalizate, fiind întârzieri legate de lucrările de extragere a muniţiilor din cel de-al doilea război mondial care se aflau în zonă, din cauza vremii nefavorabile, dar şi a condiţiilor dificile de amplasament.

În judeţul Suceava, se construiesc, prin POS Mediu, două depozite ecologice, unul în comuna Moara, lângă Suceava, care deserveşte zona de şes a judeţului şi unul în comuna Pojorâta, care va deservi zona de munte.

Pe lângă cele două depozite ecologice, întregul proiect, în valoare de 218 milioane de lei, fără TVA, finanţat prin POS Mediu, prevede şi înfiinţarea a 1.250 de puncte de colectare a deşeurilor şi cinci staţii de transfer, dar şi închiderea gropilor de gunoi neconforme.