”Eu vorbesc şi în calitate de cetăţean român de etnie maghiară care a studiat într-o clasă cu predare în limba maghiară şi apreciez că este contraproductivă propunerea de eliminare a examenului de limbă română pentru copiii etnicilor maghiari. Cred că este nevoie de o adaptare la situaţia elevilor care învaţă într-o clasă cu predare în limba minorităţilor, în sensul în care curricula examenului trebuie adaptată astfel încât să se ia în considerare diferenţa care există între elevul care învaţă în clasă cu predare în limba maternă raportat la cel cu predare în limba română, pentru că limba oficială în stat pentru elevul maghiar nu este limba nativă”, a declarat într-un interviu acordat MEDIAFAX preşedintele Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării, Csaba Asztalos.

Csaba Asztalos spune că elevul maghiar nu studiază limba şi literatura română de pe poziţia de limbă maternă, aşa cum face elevul român şi spune că exact din acest motiv se impune adaptarea curriculei, pentru că gradul de dificultate, elementele de învăţare diferă.

”Eu pledez pentru o adaptare a curriculei la realitatea elevului pentru care limba oficială a statului este limba maternă. Adaptarea înseamnă că dacă dumneavoastră studiaţi în limba română aveţi un avantaj în sensul în care daţi un examen în limba dumneavoastră maternă, în timp ce pentru copilul de limba maghiară, limba română nu este limba maternă, ci limba oficială în stat”, a detaliat preşedintele CNCD.

În opinia sa, soluţia este implicarea statului român prin politici publice pentru ca şi minoritarii să aibă şansa însuşirii limbii române la un nivel competitiv.

”Soluţia ar fi ca statul român să aplice politici publice astfel încât şi minoritarii să aibă şansa de a-şi însuşi la un nivel competitiv limba română şi nu apreciez că eliminarea examenului de limbă română ar servi acestui scop”, a spus Csaba.

El este de acord cu iniţiatorii propunerii legislative doar în sensul în care actualul sistem de predare pentru copiii etnicilor maghiari generează discriminare dar respinge soluţia găsită de aceştia, în aceeaşi măsură în care consideră că actualul sistem şi-a dovedit falimentul.

”Am aceeaşi opinie cu iniţiatorii în ceea ce priveşte faptul că actualul sistem de predare a limbii române generează discriminare pentru copiii maghiari în sensul că nu le oferă instrumentele şi cadrul necesar pentru a-şi însuşi la un nivel rezonabil cunoştinţele. Actualul sistem şi-a dovedit falimentul. Nici nu este fair play să susţină examenul la limba română la acelaşi nivel cu copilul român pentru că pentru că pentru copilul maghiar limba română nu este limbă maternă. Deci, foarte puţini şi foarte greu vor putea să susţină la acelaşi nivel cu elevul român din această diferenţă care rezultă din simplul fapt că alta e limba maternă. Acest sistem generează discriminări pentru copilul maghiar dar eu nu cred că soluţia este eliminarea dexamenului de limbă şi literatură română ci modificarea curriculei, inclusiv de examen, a metodelor de predare şi propunerea unor politici publice care să asigure copilului maghiar cadrul în care să-şi exerseze limba română. Deci, sunt de acord cu iniţiatorii că actualul sistem generează discriminare dar nu cred că soluţia eliminarea limbii române de la examene”, a punctat şeful CNCD.

Acesta a dat şi câteva exemple de politici publice pe care statul român le-ar putea susţine şi a spus că, la momentul actuale, ele sunt asumate, pe cont propriu de părinţii care le finanţează.

”Politici publice de genul: finanţează statul programe de schimb de elevi, adică elevul maghiar din Harghita, dacă doreşte să petreacă trei săptămâni undeva în Iaşi cu copiii români, pentru a avea posibilitatea să exerseze într-o familie de români limba română, cum şi copilul român din Iaşi poate să meargă trei săptămâni în comunitatea din Harghita. Ceea ce vă spun eu acum se întâmplă prin finanţare particulară a părinţilor. Ştiu de schimb de elevi de clase dintr-o localitate din Covasna cu o localitate din Oltenia. Plus tabere de limbă română, sau studenţii care sunt la secţia de filologie română să fie plătiţi şi să facă practică în comunităţi în care nu trăiesc români şi unde maghiarul nu are cu cine să exerseze limba română, pentru că marea problemă aici este, în acele comunităţi în care maghiarul nu are posibilitatea să exerseze limba română”, sunt doar câteva exemple de politici publice pe care le-a sugerat preşedintele CNCD.

El spune că în judeţele Harghita şi Covasna ”copiii maghiari mai degrabă vorbesc în engleză decât în română, pentru că o cunosc mai bine şi e mai bine ca şi curriculă. În acest moment, actualul sistem de predare în limba română generează discriminări. Uitaţi-vă la statisticile de promovare a examenelor după clasa a opta cât şi la bacalureat, clasele cu predare în limba maghiară au un procent substanţial mai mic de promovare, după care toate acestea se rostogolesc şi au efecte negative asupra accesului la învăţământul superior, respectiv accesul la piaţa muncii. Noi, ca maghiari, în România avem nevoie să ne însuşim la un nivel rezonabil şi competitiv limba română.”

Preşedintele CNCD a deplâns politizarea subiectului şi a spus că este ruşinos faptul că guvernul ungar finanţează, în locul celui român, pregătirea copiilor maghiari din România, pentru ca aceştia să poată ţine pasul cu cei români la examenele de română şi matematică pentru bacalaureat.

”Subiectul predării în limba română este, din păcate, extrem de politizat. Dacă ar fi scos din mediul politic şi discutat tehnic şi statul român ar investi în politici publice... Nu ştiu dacă dumneavoastră cunoaşteţi că guvernul Ungariei alocă anual aproape un milion de euro pentru meditaţii de limbă română şi matematică pentru elevii maghiari din Harghita - Covasna, cam de vreo patru-cinci ani. Cel care plăteşte meditaţii pentru elevii maghiari din Harghita-Covasna la limba română nu este guvernul României, e guvernul Ungariei. Prin ONG-uri, guvernul Ungariei finanţează această activitate. E ruşinos. Asta ar trebuie să o facă Ministerul Educaţiei din România, nu guvernul Ungariei”, a spus Csaba.

El spune că situaţia din România seamănă cu ceea ce face Ucraina în cazul etnicilor români şi maghiari.

Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.