Presiunea pusă de creşterea generalizată a preţurilor şi de majorarea dobânzilor bancare a determinat băncile să accepte din ce în ce mai multe din cererile de negociere trimise de consumatori către Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), creşterea faţă de anul trecut fiind de 85%.

De la începutul anului, 823 de consumatori au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală,  o soluţie acceptată de ambele părţi) ori au ajuns la o înţelegere directă cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB. În T3/2021, 445 de români s-au aflat într-una dintre aceste două situaţii.

Beneficiile pe care le-au obţinut consumatorii care au negociat cu băncile în această perioadă depăşesc 1,5 milione euro.

 „În 2022 au fost închise 102 procese în instanţă, pentru că părţile au dorit şi au reuşit să găsească o soluţie amiabilă în cadrul CSALB. Creşterea este una importantă, faţă de cele 67 de situaţii de acest fel pe care le-am înregistrat în tot anul 2021. În luna iulie, CSALB a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi celor 15 Curţi de Apel din ţară să fie aduse la cunoştinţa judecătorilor, iar aceştia să recomande, soluţionarea amiabilă a litigiilor dintre consumatori şi bănci/IFN-uri. În afară de câştigul material, litigiile au fost soluţionate gratuit pentru consumatori şi în doar câteva zeci de zile, după mult timp petrecut în instanţă.”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

De la începutul anului, 2.002 de consumatori s-au adresat CSALB, cu aproximativ 10% mai mulţi decât în perioada similară din 2021 (T3/2021: 1.837 cereri). În 15 zile după trimiterea cererii, banca/IFN-ul răspund dacă intră în negociere sau refuză soluţionarea amiabilă.

Ponderea cererilor adresate băncilor a crescut uşor, de la 62,7% în T3 2021, la 65,2% din total, în T3 2022. Pe de altă parte, ponderea cererilor adresate IFN-urilor a scăzut, de la 37,3% din total/2021, până la 34,8% din total/2022.

Evoluţia organică a cererilor se datorează şi lunilor marcate de creşterea generalizată a preţurilor (în special după declanşarea războiului de la graniţele României), precum şi de evoluţia indicilor ROBOR şi IRCC.

Potrivit CSALB, 824 de cereri de ştergere a înregistrărilor din Biroul de Credit nu au putut face obiectul negocierilor în cadrul CSALB (248 în raport cu băncile şi 576 în raport cu IFN-urile), urmând să se rezolve direct între părţi sau să fie clasate.