Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a estimat că în 2018 România va avea un Produs Intern Brut (PIB) de 907,9 miliarde de lei şi o creştere economică de 5,5%. Iar Guvernul a construit bugetul de stat pe anul 2018 pornind de la această prognoză şi de la necesitatea de a asigura un deficit bugetar de 2,9% din PIB.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului au votat proiectul de buget pentru anul 2018, acesta fiind construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Conform proiectului adoptat de Guvern, sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 miliarde de lei, cu 30,9 miliarde de lei mai mari faţă de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăşi nivelul de 200 de miliarde de euro. Din cele 30,9 miliarde de lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde de lei vor merge către bugetul sănătăţii, care va avea o creştere de 17% faţă de 2017, bugetul educaţiei, care va avea o creştere de 16%, şi bugetul alocat investiţiilor, care va avea o creştere de 42%.

Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoze, consumul final va creşte în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investiţiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%.

Inflaţia ar urma să fie de 2,6% la sfârşitul anului 2018, cu o medie anuală de 3,1%, iar cursul de schimb va oscila în jurul mediei de 4,55 lei/euro, mai arată prognoza CNP.

Numărul mediu de salariaţi ar urma să urce cu 4,2% faţă de 2017, la 5,13 milioane de persoane, iar salariul mediu pe economie va avansa cu 11%, până la 2.614 lei net lunar. Salariul real – câştigul net ajustat cu inflaţia – ar urma să crească cu 7,7%.

Sectoarele cu cele mai mari creşteri în 2018 ar fi - potrivit prognozelor CNP - construcţiile (+7%), serviciile - care includ şi comerţul, şi transporturile (+6,2%) - şi industria (+5,2%). Importurile vor creşte cu 7,9% şi exporturile cu doar 6,5%, ceea ce ar conduce la o scădere a exportului net cu 1,4%, acesta fiind singurul indicator care ar putea frâna creşterea economică în 2018.

CNP a estimat un PIB potenţial de 5,2% în 2018 (faţă de 4,6% în 2017) şi un Venit Naţional Brut de 196,1 miliarde de euro în 2018 (faţă de 181 de miliarde de euro în 2017).

În luna noiembrie, şi Comisia Europeană (CE) a majorat prognozele de creştere a economiei României pentru 2017, de la 4,3% la 5,7% şi pentru 2018, de la 3,7% la 4,4%. Comisia prognozase, în primăvară, o creştere economică de 4,3% în 2017 şi de 3,7% în 2018, pentru România.

Potrivit previziunilor de toamnă, CE se aşteaptă la menţinerea creşterii economice atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană la 2,1 % în 2018 şi la 1,9 % în 2019. Potrivit raportului din primăvară, previziunile pentru 2018 erau de 1,8% în zona euro şi 1,9% în Uniunea Europeană.

Revenind la România, majoritatea economiştilor şi analiştilor financiar-bancari se aşteaptă la o inflaţie de peste 3% în 2018 şi anticipează că Banca Naţională a României (BNR) va lăsa leul să se deprecieze sau va mări dobânda-cheie pentru a atenua presiunea scumpirilor.

„Inflaţia va ajunge la 3% în ianuarie 2018 şi va urca spre 4% în vară, după care va reveni pe un trend de scădere, iar principalul factor al scumpirilor este cel fiscal – majorarea accizelor şi a preţurilor la gaze şi energie”, a declarat Dan Bucşa, economist-şef al băncii UniCredit, la o întâlnire cu presa. El anticipează că BNR va mări în 2018 dobânda-cheie la 2,5% (faţă de 1,75% în 2017). „Vor fi trei creşteri, până la 2,50%, astfel încât rata reală a dobânzii să fie zero. De fapt, BNR are în faţă două scenarii: să lase cursul liber, acesta ajungând în banda 4,6-4,7 lei/euro, sau să mărească dobânzile”, precizând că din punct de vedere social deprecierea leului e mai puţin costisitoare decât majorarea dobânzilor.

Şi Ionuţ Dumitru, economist-şef al băncii Raiffeisen şi preşedintele Consiliului Fiscal, a anticipat că inflaţia ar putea sări semnificativ de 3% în primul trimestru din 2018, plasând România în fruntea clasamentului din Europa. „Ca o materializare a unor presiuni din partea excesului de cerere, inflaţia a început să crească. După o perioadă destul de lungă în care inflaţia a stat în zona negativă din cauza reducerilor de TVA - dar, atenţie, dacă excludem impactul reducerilor de TVA inflaţia nu a fost niciodată negativă în România -, în perioada următoare estimările arată că inflaţia va creşte şi probabil chiar din primul trimestru al anului va sări semnificativ de 3%. Este inevitabil, când ai creşteri de consum atât de rapide, să nu apară presiuni inflaţioniste”, a spus Ionuţ Dumitru, la o conferinţă pe teme macroeconomice.

Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari (AAFBR) a publicat recent un sondaj intern din care reiese că majoritatea membrilor organizaţiei se aşteaptă ca inflaţia să urce la 3,3% în 2018. În acest context, majoritatea analiştilor se aşteaptă ca nivelul mediu al dobânzii de politică monetară pentru finalul anului 2018 să ajungă la 2,25%.

Şi BNR a revizuit prognoza de inflaţie. Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,2%, de la 3,1% anterior, iar pentru finalul primului semestru din 2019 se aşteaptă la o rată a inflaţiei de 3,5%.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, de la 3,4% la 4,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2018, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”. FMI a modificat şi prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de România la 2,9% în 2018 (de la 2,5% previzionat în aprilie). Pe de altă parte, FMI a revizuit în scădere estimările referitoare la rata şomajului în România, care în 2018 va fi de 5,2%, nivel similar cu nivelul previzionat în aprilie.