Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a lansat o hartă interactivă privind situaţia proiectelor în infrastructură, unde poate fi consultat stadiul diferitelor lucrări.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a lansat o hartă interactivă prin care poate fi urmărit stadiul lucrărilor din infrastructură. La o primă privire, harta cu marile proiecte din infrastructură arată promiţător, dar multe dintre acestea se află încă pe hârtie, iar până a putea fi străbătute de autovehicule, probabil va mai dura câţiva ani buni.

Pe harta lansată de CNAIR se pot consulta mai multe detalii privind lucrările diferitelor autostrăzi sau drumuri de mare importanţă care ar lega diferite regiuni de dezvoltare ale ţării. CNAIR a pus la dispoziţie prin intermediul platformei atât detalii despre stadiul lucrărilor, cât şi costul finanţării, companiile care au câştigat licitaţiile, dar şi alte detalii tehnice.

România plânge după autostrăzi, iar marile proiecte de infrastructură care ar fi trebuit să pună România pe harta investitorilor străini se tot lasă aşteptate de ani buni. În 2018, conform datelor Eurostat, România avea o densitate a reţelei de autostrăzi de circa 4 km/1000 km pătraţi. Bucureştiul avea în 2018 o densitate de 47 km de autostradă la mia de kilometri comparativ cu alte capitale europene precum Budapesta care avea 120 km de autostrăzi la 1000 km pătraţi.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi-a propus proiecte ambiţioase, dar rămâne de văzut dacă termenele de finalizare a lucrărilor vor fi respectate iar în anii următori să avem o infrastructură ca în alte ţări membre ale Uniunii Europene.

Ce este sigur e faptul că CNAIR a avut în 2019 cel mai mare nivel al cheltuielilor din ultimii cinci ani, astfel că anul trecut au fost alocaţi companiei de la bugetul de stat 5 miliarde de lei, comparativ cu anul 2018, când cheltuielile totale ale companiei au ajuns la circa 3,8 miliarde lei, conform datelor Ministerului de Finanţe.

Bucureştiul ar trebui până în anul 2024 să fie înconjurat de autostrada de centură, conform datelor disponibile pe harta interactivă de pe site-ul CNAIR. Loturile 1, 2 şi 3 ale proiectului se află în licitaţie pentru faza de execuţie sau proiectare şi execuţie a lucrărilor.

Moldova şi Transilvania  ar trebui să fie legate prin autostrada Braşov-Bacău, care se află în stadiul de pregătire  şi din faza de proiectare, început în luna mai a acestui an cu termen de finalizare în 2022. Totodată, este menţionat pe harta interactivă faptul că durata contractuală este de 30 de luni, din care 18 luni sunt pentru elaborarea studiului de fezabilitate, 8 luni pentru elaborare proiect tehnic şi 4 luni pentru asistenţa tehnică pe perioada de derulare a procedurii de atribuire a unui contract de execuţie lucrări. Licitaţia pentru proiectarea acestui proiect a fost câştigată de Search Corporation şi Primacons Grup SRL. Investiţia totală a proiectului ajunge la peste 8,8 miliarde lei.

Un alt proiect promiţător pentru România este autostrada Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea, care se află în diferite stadii în funcţie secţiunile autostrăzii.

Harta interactivă include pe lângă marile proiecte de autostrăzi din România şi drumuri naţionale, drumuri de mare viteză, drumuri expres în diferite stadii ale lucrărilor, dar şi variante ocolitoare.

România are nevoie de străzi şi autostrăzi pentru a se putea ridica măcar la nivelul ţă­ri­lor europene care au importante reţele de auto­străzi. În 2019, România a făcut doar 43 de kilometri de autostradă, reprezentând doar 5% din drumurile publice din toată ţara.

La finalul anului trecut, lungimea totală a drumurilor publice era de peste 86.000 de kilometri, însă aproape o treime dintre acestea erau drumuri pietruite sau de pământ. Din totalul de 17.873 de kilometri de drumuri naţionale (21% din total), 18 km erau de pământ şi 144 de kilometri erau drumuri pietruite, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

În 2019, România avea doar 866 km de autostradă, care reprezentau 5% din drumurile naţionale şi circa 1% din drumurile publice. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 35,1% din lungimea drumurilor modernizate şi 43,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.