Hotelul, deschis în septembrie 2018, are o capacitate totală de 126 de locuri în 43 de camere cu balcon şi parcare proprie, segmentate fie individual, fie ca apartamente de două şi trei încăperi, al căror tarif variază între 72 de euro pentru o cameră şi poate ajunge până la 300 de euro pentru apartamentele cu trei dormitoare, fără mic dejun, care se plăteşte suplimentar, costul pornind de la 9 euro. De asemenea, unitatea dispune de recepţie operaţională 24/24 şi parcare subterană proprie pe două niveluri. Restaurantul, deschis în februarie, are o capacitate de 65 de locuri, care urmează să fie extinsă pe timpul verii cu încă 25 de locuri, odată cu deschiderea terasei.

„Este un concept nou, oferim condiţii de patru stele, dar şi senzaţia aceea de Airbnb”, descrie Athanasios Tzakos, manager de dezvoltare al hotelului, unitatea deschisă în Capitală. El menţionează că imediat după deschidere hotelul a ajuns la un grad de ocupare de 70-80%, înregistrând peste 3.500 - 4.000 de clienţi şi circa 7.000 de înnoptări, media sejururilor fiind de 3 - 3,2 nopţi, „peste media Bucureştiului, care este 1,8 la momentul actual. Înregistrăm cu aproximativ o noapte în plus faţă de medie”, adaugă el.

Investiţia iniţială în deschiderea Athina Suites a fost de 12 milioane de euro, incluzând aici şi construcţia clădirii, iar reprezentanţii hotelului preconizează că aceasta se va amortiza, conform planului de fezabilitate iniţial, în circa zece ani. „Depinde însă şi de piaţă. Noi putem face un plan pe 3 - 4 ani, după care depindem de mediul extern”, subliniază Tzakos. Pentru primul an de activitate, ei se aşteaptă la o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, 1,16 mil. euro mai exact, fără partea de restaurant.

Cu toate că spaţiul nu permite facilităţi cum ar fi un centru spa sau piscină, reprezentantul Athina Suites spune că un serviciu „introdus de la bun început este cel de mobile concierge, pe care fiecare oaspete îl are în cameră – un smartphone de pe care poate apela şi în spaţiul hotelului, şi în afara acestuia, gratuit, în toată lumea, şi pe care îl poate folosi pentru a cere orice serviciu de concierge”. În cazul anumitor cereri mai speciale, cum ar fi chiar şi punerea la dispoziţia clientului a unui private jet sau organizarea unei cine romantice în alte locaţii decât cele obişnuite, este necesar parteneriatul cu firme de concierge, însă cererile obişnuite, ca achiziţionarea unor bilete, rezervări la restaurante sau decorarea camerei într-un anumit fel sunt îndeplinite de angajaţii hotelului, explică Tzakos.

Serviciul de concierge este inclus în preţul camerelor, fiind disponibil pentru toate apartamentele, indiferent de tariful acestora. În prezent, echipa businessului numără în jur de 45 de angajaţi, dar urmează să se extindă odată cu deschiderea terasei. Categoria de clienţi cărora li se adresează unitatea hotelieră este reprezentată de segmentul corporate – „expaţii” – şi asta deoarece „sunt numeroase companii multinaţionale care cheamă expaţi în România pe perioade mari, de 1 - 2 luni, în funcţie de proiectul pe care îl au aici”, explică Tzakos, principalele naţionalităţi spre care conducerea hotelului îşi îndreaptă atenţia fiind „americanii, alături de australieni şi cei din Africa de Sud, care sunt obişnuiţi cu spaţiile mari, dar şi englezii”.

Cu toate acestea, planurile de viitor ale reprezentanţilor businessului includ şi dezvoltarea segmentului de leisure, în special pentru familii cu copii: „Vrem să amenajăm camere cu tematică din desene – un segment nu prea dezvoltat în Bucureşti”, adaugă reprezentantul hotelului.

Planurile de extindere ale lui Rizgar Shikhil prevăd deschiderea unei noi unităţi în nordul Capitalei, alte regiuni din ţară spre care îşi îndreaptă atenţia fiind Braşovul, Sibiul şi litoralul. „Căutăm în acest moment, în Bucureşti, spaţiul necesar pentru alte unităţi. Fie să construim din nou, de la zero, fie să cumpărăm o clădire construită după acelaşi concept”, spune Tzakos.

La nivel de concurenţă, el remarcă competitori indirecţi – „cineva care închiriază un apartament vizavi”, dar şi direcţi – alte hoteluri din zonă. „Încercăm să ne diferenţiem prin servicii. E un efort zilnic să îi mulţumim pe toţi, însă de acum încolo vrem să mergem numai în sus”, spune Tzakos. Potrivit acestuia, piaţa hotelieră pe segmentul corporate este în plină dezvoltare, iar cea de leisure este în uşoară urcare. Totuşi, paralel cu intrarea a noi jucători, „pentru cei aflaţi deja pe piaţă şi care nu au investit şi nu s-au dezvoltat vor exista pierderi. Dacă nu investeşti, nu aduci ceva nou, nu renovezi, nu împrospătezi produsul, rezultatele vor fi în consecinţă”, crede reprezentantul Athina Suites.

„Este posibil ca, pe viitor, inteligenţa artificială să ia locul personalului în hotelurile din România?”, l-am întrebat pe reprezentantul Athina Suites. Răspunsul a fost unul ferm – „Nu!”. Parţial, este posibil, a completat Tzakos, dar numai până la un anumit punct: „Omul va avea, în continuare, nevoie şi de om. Îi place tehnologia, dar are nevoie să ştie că e un om jos, în recepţie, pe care să-l poată apela. Nu ar exista nicio căldură dacă la recepţie clienţii ar fi întâmpinaţi de un robot care să le dea cheia. Un robot nu poate reproduce inteligenţa emoţională”, a încheiat el.

Potrivit ZF, care citează datele Institutului Naţional de Statistică (INS), în Bucureşti funcţionau la nivelul anului trecut patru hoteluri de apartamente şi 125 de hoteluri normale. La nivel naţional, funcţionează circa 8.449 de unităţi de cazare, dintre care 1.613 hoteluri şi 20 de hoteluri apartament, arată aceeaşi sursă.