Majoritatea companiilor multinaţionale din întreaga lume, inclusiv din România, se aşteaptă la înmulţirea obligaţiilor de raportare fiscală, pe fondul numeroaselor reglementări adoptate în anii trecuţi.

Astfel, 70% dintre acestea consideră că asigurarea transparenţei datelor şi conformarea cu cerinţele autorităţilor reprezintă principala provocare cu care se confruntă în prezent, potrivit studiului Deloitte 2024 Global Tax Policy Survey.

Pe locul doi se află digitalizarea sistemului de taxe, însă în acest caz aşteptările sunt optimiste - 59% dintre participanţii la studiu sunt de părere că facturarea electronică şi raportările digitale aferente operaţiunilor comerciale au potenţialul de a simplifica conformarea fiscală, chiar dacă necesită investiţii iniţiale considerabile. Cu toate astea, 10% susţin că efectul va fi contrar.

O altă mare provocare pentru companiile multinaţionale este legată de reforma fiscală internaţională care, pe lângă acordul pe doi piloni semnat sub coordonarea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cuprinde şi măsurile care vizează taxarea serviciilor digitale şi iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) de cooperare în taxarea internaţională, lansată recent la solicitarea ţărilor în curs de dezvoltare.

„Tendinţele evidenţiate în studiu sunt valabile şi în România, având în vedere că noile cerinţe de raportare, cum ar fi cele prevăzute în declaraţia de informaţii GloBE (regulile globale de combatere a erodării bazei impozabile) aferentă pilonului II din reforma OCDE sau în Directiva UE privind raportarea de sustenabilitate (CSRD), vizează şi companiile care activează pe piaţa locală. Iar aceste raportări implică transferul unui volum foarte mare de date între contribuabili şi autorităţi, motiv pentru care procesul de digitalizare, demarat în România de câţiva ani şi aflat într-un stadiu avansat de implementare a sistemelor electronice de raportare precum SAF-T, RO e-Factura şi RO e-Transport, trebuie să continue”, spune Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România. 

În acest sens, Dan Bădin apreciază că autorităţile fiscale locale urmează să dezvolte mecanismele necesare analizării datelor pe care le primesc prin intermediul acestor sisteme, astfel încât beneficiile digitalizării să devină vizibile atât pentru contribuabili, prin simplificarea procedurilor de raportare şi a acţiunilor de control fiscal, cât şi pentru autorităţi, prin gestionarea mai eficientă a controalelor, reducerea evaziunii fiscale şi, în final, prin venituri mai mari la bugetul de stat.

Studiul Deloitte mia arată că aproximativ două treimi dintre respondenţi (66%) estimează că utilizarea inteligenţei artificiale (AI) în conformarea fiscală va fi folosită pe scară largă în următorii trei ani, însă dublată de supraveghere umană.

Beneficiile aşteptate de companii din utilizarea soluţiilor bazate pe AI sunt acurateţe crescută în raportări (34%), costuri reduse (23%), aplicarea unei strategii fiscale coerente la nivelul companiei (15%), conformare sporită cu reglementările în vigoare (14%), mai mult timp pentru implicare în activitatea de bază (14%).

În zona de protecţie a mediului şi sustenabilitate, taxele cu cel mai mare impact asupra activităţii companiilor participante sunt cea pe consumul de energie (40%) şi cea pe carbon (33%). În ceea ce priveşte măsurile specifice, aproximativ 80% dintre participanţi spun că sunt afectaţi direct sau indirect de mecanismul UE de ajustare a carbonului la frontieră (taxa pe carbon).

Studiul Deloitte 2024 Global Policy Survey, ajuns la a 11-a ediţie, este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanţilor departamentelor de taxe şi al directorilor financiari, pentru a analiza impactul noilor reglementări fiscale aplicabile la nivel internaţional asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 1.000 de reprezentanţi ai companiilor din 28 de ţări.