Cum a ajuns Ebury, companie intrată în România anul trecut, un fintech unicorn
Câteodată trebuie să îţi alegi direcţia, dar sunt momente în care trebuie pur şi simplu să prinzi oportunitatea din mers, altfel rişti să treacă pe lângă tine, crede Johan Gabriels, actualul country manager al Ebury RomÂnia şi Bulgaria. Care sunt planurile lui, la scurt timp după ce compania pe care o conduce a fost cumpărată?
Johan Gabriels, actualul country manager al Ebury România şi Bulgaria, a fost martorul unei evoluţii rapide, prin care fintech-ul Ebury nu numai că a ajuns în România în luna mai a anului trecut, dar la un an de la deschiderea filialei locale în România s-a extins cu un birou şi în Bulgaria. Înfiinţată în 2009, Ebury este una dintre companiile fintech cu cea mai rapidă creştere. Cu sediul central în Londra, Ebury oferă companiilor soluţii bancare pentru comerţul global. Compania deserveşte peste 24.000 de clienţi corporativi, cu tranzacţii în peste 140 de valute.
Recent, Banca Santander, una din cele mai mari bănci din Spania, a achiziţionat 50,1% din acţiunile companiei. „Suntem foarte bucuroşi că una dintre cele mai mari bănci globale a investit peste 400 de milioane de euro în Ebury, ceea ce înseamnă că fintech-ul este evaluat undeva la peste 1 miliard de euro, devenind un fintech unicorn. Banca Santander deţine acum 50,1% din acţiunile Ebury. De ce 50,1%? Pentru că vor să vadă evoluţia Ebury în cifrele lor. Ceilalţi investitori sunt prezenţi şi ei. Toată lumea crede că Ebury va creşte rapid. Cu toate acestea, Ebury va rămâne o entitate independentă. Ideea de bază este că Banca Santander vrea să aibă mentalitatea de fintech. Au cumpărat Ebury pentru felul cum administrează tranzacţiile internaţionale, iar prin achiziţia aceasta au câştigat un avans de 4-5 ani din punctul de vedere al tehnologizării”, a explicat Johan Gabriels recenta decizie.
Country managerul Ebury a vorbit şi despre modul în care au apărut fintech-urile, subliniind că „fintech-ul a început pentru că băncile, probabil, nu îşi făceau treaba cum trebuie. Băncile aveau la dispoziţie multe date, dar nu erau inovative şi nu ofereau soluţii pentru produsele lor. De aceea, toate companiile disruptive (n. red. – companii cu produse şi servicii inovatoare, care în cele din urmă înlocuiesc companiile tradiţionale din fruntea pieţei) au intervenit. Acum le numim fintech-uri pentru că folosesc tehnologii noi, inovatoare pentru a fi mai rapide şi mai eficiente decât băncile.” De-a lungul timpului, nevoia de digitalizare a companiilor din toate domeniile s-a intensificat. Astfel, au apărut mai multe firme care preiau funcţia de bază dintr-un domeniu şi aduc un aport mult mai inovativ prin dezvoltarea unor soluţii digitale menite să uşureze atât activitatea internă, cât şi accesibilitatea clienţilor la serviciile sau produsele oferite. Cu toate acestea, nu tehnologia s-ar putea să ajungă criteriul definitoriu în alegerea pe care o fac clienţii, ci modul în care pui accent pe nevoia clienţilor.
„Eu consider că diferenţa de bază dintre un fintech şi un techfin o reprezintă clienţii. Un fintech îşi orientează soluţiile tehnologice în funcţie de nevoile clienţilor, iar un techfin se concentrează mai mult pe dezvoltarea tehnologiilor noi şi inovative. Un techfin trebuie să vorbească cu directorul de IT privind tehnologiile pe care trebuie să le implementeze. Clientul vrea rapiditate, eficienţă la un cost mic. Cum ajungem acolo ţine de tehnologie. Companiile mari techfin încă se zbat cu problema unei licenţe bancare. Având în vedere platformele de care dispunem la Ebury, nu este nevoie să avem un birou, dar noi avem birou şi vrem să avem angajaţii prezenţi fizic pentru a putea oferi clienţilor suportul şi soluţiile de care au nevoie. Eu cred în continuare că marea diferenţiere în viitor o va face nivelul de satisfacţie a clientului”, a explicat Johan Gabriels.
Din punctul de vedere al băncilor, dezvoltarea tehnologică a ajuns un factor important. În România, băncile încearcă să se digitalizeze prin crearea şi dezvoltarea soluţiilor tehnologice, dar cultura inovativă nu se regăseşte în această abordare. „Este foarte dificil ca într-o organizaţie mai mare să ai o gândire mai agilă. De aceea, Banca Santander a ales această abordare. Trebuie să te adaptezi mentalităţii de fintech pentru că aceasta este direcţia spre care ne îndreptăm”, a spus Johan Gabriels. Pe parcursul carierei sale, Johan Gabriels a fost preşedinte şi director general al RBS România din septembrie 2009 până în 2012 şi CEO al Băncii Carpatica din 2013 şi până când Banca Comercială Carpatica a fuzionat cu Patria Bank (fosta Nextebank) în 2017. „Am fost CEO-ul unei bănci din România. Fiecare bancă are sistemul ei. Din punctul acesta de vedere este foarte greu să atingi un nivel de inovare şi digitalizare având sisteme destul de tradiţionale. Este mai uşor să construieşti de la zero decât să reabilitezi”, a explicat Johan Gabriels.
Pe lângă experienţa din sistemul bancar din România şi branduri precum Arthur Andersen, Eli Lilly, PepsiCo şi MasterCard, country managerul Ebury a trecut în CV şi Capital One, care este a treia cea mai mare bancă de retail din SUA.
„Nu ştiu sigur când am decis exact să intru în domeniul financiar-bancar. Am avut un job pe retail înainte de domeniul bancar. La un moment dat am fost contactat de un specialist în recrutare, care mi-a zis că are o companie pentru mine. În mod normal ţi se spune că au un job pentru tine, nu o companie, iar acest detaliu mic mi s-a parut interesant. Am întrebat care este numele companiei, iar răspunsul a fost Capital One”, îşi aminteşte executivul. Nu auzisem de acea companie pe atunci, iar el credea „că este o companie de radio sau ceva de genul”. Capital One astăzi este a treia cea mai mare bancă de retail din America. La început era doar un start-up, care a luat naştere din cardurile de credit în Washington. „Propunerea lor de afaceri era «Noi nu suntem o bancă». Teoretic m-am alăturat cuiva care nu dorea să fie o bancă. În 2-3 ani au devenit foarte mari, cu 2-3 milioane de carduri de credit în America. Această creştere rapidă i-a forţat să îşi ia licenţa de bancă, iar în final au devenit o bancă.” România poate fi un hub al fintech-urilor datorită ritmului de adopţie foarte mare şi dorinţei de a experimenta diferite abordări de business. Johan Gabriels crede că „40-50% din companii vor lucra cu fintech-urile. Clienţii sunt mult mai deschişi la asta acum decât cu ceva timp în urmă. Dacă ne uităm în ultimii ani în România, ritmul de adopţie a avut un boom. Mă gândesc foarte pozitiv când vine vorba de România”, crede Meyers.
În România, dacă se întamplă ceva, fie pozitiv, fie negativ, se vede imediat, mai observă executivul. „De exemplu în ţările nordice, dacă începi să faci ceva, o afacere sau un proiect, auzi din stânga şi din dreapta că s-a mai încercat, că s-a mai testat, dar în România este altfel, ai loc pentru a experimenta.” El mai spune că a adus câţiva români din vest înapoi în România pentru că „dacă ai mentalitatea care trebuie şi un loc în care se pot dezvolta, nu mai ai motiv să pleci. Câteodata mă întreb de ce mai fac ce fac”. Adevărul este că dacă ai noroc, sunt câteva momente în carieră în care se prezintă anumite oportunităţi şi nu realizezi cât de norocos eşti cand aterizezi într-un asemenea loc. „La început am avut 4 oameni, iar acum avem 25 de oameni, plus încă 3 proaspăt angajaţi. Drumul pe care l-am parcurs până acum este unul foarte bun şi vreau să interacţionez în continuare cu oamenii. Contactul uman s-ar putea să valoreze în continuare şi să cântărească destul de mult la un anumit moment.”
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro