Din ce în ce mai mulţi chinezi cu bani au început să-şi încredinţeze economiile de o viaţă unor străini cu care au schimbat doar câteva cuvinte pe WhatsApp. Scopul acestui pariu este simplu: mutarea averilor şi economiilor departe din China şi de ochii vigilenţi ai Beijingului, scrie Bloomberg.

Phoebe, în vârstă de 32 de ani, a mutat recent aproape un milion de yuani (137.000 de dolari). Pentru a face acest lucru, ea a trebuit mai întâi să îşi transfere banii în contul unui facilitator local. Apoi, Phoebe, care a cerut să fie identificată doar cu prenumele, din motive de confidenţialitate şi juridice, a trebuit să aştepte.

Câteva ore tensionate mai târziu, tranzacţiile au început să apară pe rând într-un cont separat pe care îl deţine în Hong Kong. În timp ce oraşul a fost lipsit de multe dintre libertăţile politice de care se bucura înainte, el ocupă încă un loc unic în ecosistemul financiar al Chinei, fiind singura zonă cu acces neîngrădit la pieţele de capital globale. Odată ce banii sunt acolo, pot ajunge oriunde.

Fondurile care au apărut în contul lui Phoebe au provenit de la 10 persoane în total - una dintre ele a depus echivalentul a 1.300 de dolari în bancnote prin intermediul unui bancomat. Tranzacţia a fost efectuată printr-un sistem informal, nereglementat, cunoscut în întreaga lume sub numele de hawala.

Întreaga operaţiune depindea de încrederea oarbă în străini. Dar aşteptarea lui Phoebe nu a fost atât de tensionat pe cât ar fi de aşteptat: Ea a fost recomandată agenţiei de transfer de bani - care este ilegală în China - de către managerul ei de avere, bine cotat şi bine cunoscut, prezentat prin intermediul unor relaţii comune.

De la redeschiderea graniţelor internaţionale după pandemie, consilierii celor bogaţi raportează o creştere a cererii mutare a averii în străinătate. Măsurile de reprimare a industriilor care nu sunt favorabile din punct de vedere ideologic, incertitudinea legată de tensiunile geopolitice şi impulsul lui Xi Jinping pentru „prosperitate comună” au speriat bogaţii şi chiar clasa de mijloc.

În plus, economia internă pare că se prăbuşeşte. Exporturile se zbat, preţurile locuinţelor sunt în scădere, iar mai mult de 1 din 5 tineri nu are loc de muncă. Multe familii înstărite consideră că este esenţial să aibă bani în afara ţării, fie pentru a-şi diversifica activele, fie pentru a deschide calea unei potenţiale imigraţii viitoare.

Paradisurile tradiţionale sunt încă atractive - gândiţi-vă la un apartament în Vancouver sau la investiţiile în acţiuni din SUA - dar în ultimii doi ani, Singapore a devenit din ce în ce mai mult o destinaţie preferată. În acest oraş-stat stabil, cu un nivel scăzut de impozitare, unde mandarina este una dintre limbile oficiale, semnele afluxului de numerar chinezesc sunt peste tot. Mesele din cluburile de noapte ajung la 70.000 de dolari pe seară în timpul Marelui Premiu de Formula 1 din Singapore, barurile abundă de vinuri la modă pentru miliardarii chinezi, iar numărul firmelor de familiei care gestionează activele celor bogaţi a explodat.

Cu toate acestea, oportunităţile de a transfera bani în mod legitim din China sunt extrem de limitate, persoanele fizice având în mod normal dreptul de a transfera în străinătate doar 50.000 de dolari pe an. Aceştia au, de asemenea, o singură ocazie de a-şi muta banii atunci când emigrează. Reţelele subterane intră în joc pentru a acoperi această lipsă.

Nu există o estimare clară cu privire la cât de mare este această industrie, dar anchetele dezvăluite de autorităţi sugerează o scară enormă. O investigaţie din provincia vestică chineză Gansu a descoperit o operaţiune cu active în valoare de 356 milioane de dolari, a relatat presa de stat în 2021, citând Administraţia de Stat pentru Schimburi Externe din China. Banii au fost distribuiţi prin intermediul unei reţele de cinci oameni.

Pe lângă faptul că sunt profitabile, reţelele subterane sunt sofisticate şi permit efectuarea de tranzacţii într-un mod familiar pentru oricine ştie să lucreze cu conceptul de schimb valutar.

Potrivit persoanelor care au interacţionat cu aceste reţele subterane, una dintre modalităţile prin care fac bani este să ceară un curs de schimb mai scump. De exemplu, dacă, de obicei, o persoană are nevoie de 716 yuani pentru 100 de dolari la o bancă, ei cer în schimb 733 de yuani. Ratele se schimbă zilnic.

Pentru oamenii obişnuiţi, amintirea restricţiilor extreme din perioada pandemiei au rămas foarte puternic ancorate în memorie. Din acest motiv tot mai mulţi dintre aceştia caută să scape din China sau măcar să-şi creeze premisele necesare unei potenţiale imigrări departe de situaţia economică tot mai şubredă a naţiunii chineze şi de pumnul de fier al Partidului.

„Pandemia a accelerat lucrurile. Tot mai multe persoane înstărite din China caută un plan B”, a declarat Dominic Volek, şef de grup pentru clienţi privaţi la consultantului în migraţia investiţiilor Henley & Partners.