Veniturile din aplicaţiile online de ridesharing şi livrare la domiciliu au crescut cu 500% în ultimii 5 ani şi au ajuns la 28 mld. euro în UE în 2021, iar 28 milioane de persoane lucrează în  acest tip de aplicaţii.

Compania americană de ride-sharing Uber a utilizat în România, Canada, Belgia, India, Ungaria şi de cel puţin trei ori în Franţa un sistem de distrugere urgentă a datelor computerizate în cazul investigaţiilor autorităţilor de reglementare, potrivit unei anchete realizate de jurnaliştii de la The Guardian în urma unei scurgeri de informaţii denumită „dosarele Uber” în urma cărora 124.000 de texte şi e-mailuri au dezvăluit conversaţiile dintre executivii Uber şi oficiali pe măsură ce compania dorea să se extindă la nivel mondial. În plus, zeci de milioane de euro au fost cheltuiţi în campanii de lobby care să-i convingă pe politicieni să modifice legile în favoarea companiei.

În România compania a făcut un lobby intens pe lângă persone politice influente, scrie RISE Project, partener al consorţiului jurnalistic care a documentat cazul. Astfel, legile au fost modificate în favoarea Uber.

Documente secrete obţinute de cotidianul The Guardian şi analizate alături de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (International Consortium of Investigative Journalists) şi de alte companii media, inclusiv BBC Panorama, evidenţiază activităţile intense de lobby ale companiei americane de transport urban Uber Technologies, Inc. şi susţinerea de care a beneficiat din partea unor lideri politici, printre care se numără Emmanuel Macron, fost ministru francez al economiei devenit preşedinte al Franţei, şi Neelie Kroes, fost comisar al Uniunii Europene pentru Agenda Digitală.

Conform BBC, în 2014 Uber lansase serviciul UberPop, prin care şoferi fără licenţă puteau oferi curse de ride-sharing la preţuri mult mai mici decât în cazul taxiurilor – decizie urmată de un protest al taximetriştilor. Franţa a revenit în 2015 asupra deciziei şi a implementat o nouă lege în domeniu. Potrivit dosarelor citate de BBC, Neelie Kroes, vicepreşedinte al Comisiei Europene, discuta cu Uber intrarea sa în consiliul companiei cât încă ocupa o funcţie publică.

În 2015 Uber ataca şi piaţa din România - începând cu Bucureştiul. Rob Khazzam, reprezentantul Uber pentru extinderea serviciului la nivel internaţional, prezent la Bucureşti pentru lansarea platformei pe plan local, explica la acea vreme pentru ZF faptul că România este foarte atractivă pentru acest serviciu pentru că sunt foarte multe maşini în Bucureşti, iar rata de ocupare a maşinilor este de 1,3 persoane pe maşină. În regiune, dar mai ales în România, venitul populaţiei este în creştere şi la fel şi numărul de proprietari de maşini. Teoretic, orice persoană care are minimum 21 de ani, permis de conducere şi maşină şi care nu are cazier judiciar sau antecedente în trafic se poate înregistra în sistem şi transporta persoane. În Bucureşti Uber a crescut puternic datorită faptului că a venit cu acelaşi tarif precum taximetrele – 1,39 lei/km, plata se făcea doar cu cardul prin aplicaţie, iar şoferul utiliza aplicaţii precum Waze şi Google Maps pentru a alege cel mai scurt sau rapid drum la destinaţie, iar maşinile utilizate respectau alte standarde decât taxiurile care erau şi sunt modele Dacia, iar taximetriştii la acea vreme utilizau extrem de rar plata cu cardul, iar ruta aleasă era de obicei una subiectivă.

În România în martie 2019 a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii 38/2003 care reglementează transportul în regim de taxi şi de închiriere, printre altele eliminând din lege expresia "în mod repetat". Anterior executivul avusese consultări cu reprezentanţii COTAR, în urma protestului transporatorilor. Anterior, Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) au protestat în Capitală, pentru că Guvernul nu promovase OUG promisă în urmă cu trei săptămâni.

Companiile de ride-sharing Uber şi Taxify au solicitat, la începutul lunii martie 2019 Guvernului să amâne proiectul de OUG pentru modificarea legii taximetriei, care poate duce la limitarea sau dispariţia serviciilor alternative de transport urban.

Veniturile din aplicaţiile online de ridesharing şi livrare la domiciliu au crescut cu 500% în ultimii 5 ani şi au ajuns la 28 de mld. de euro în UE în 2021. 28 de mil. de persoane lucrează în  acest tip de aplicaţii.

Comisia Europeană pregăteşte o directivă care va reglementa activitatea de ridesharing şi livrare la domiciliu prin aplicaţii online. Este vorba în principal de reglementarea activităţii persoanelor care lucrează pentru aceste aplicaţii, fiind vorba de 28 de milioane de persoane în UE care activează ca liber-profesionişti, scriu consultanţii EY România într-un text de opinie.