Dezbaterile se încing şi primii entuziasmaţi sunt politicienii, iar primele îngrijorate sunt companiile.

 

Cehia a pornit din comunism în cursa de maturizare economică cu avantajul unei iniţiative antreprenoriale puternice şi al unei culturi de business dezvoltate pentru a ajunge, în 2006, în rândul economiilor pe care Banca Mondială le consideră dezvoltate. Cehia şi-a încheiat tranziţia spre economia de piaţă în anii 1990 şi a devenit o economie deschisă, dependentă puternic de exporturi. Cehia a intrat în UE în 2004, după un referendum în care la această cauză au aderat peste 77% din alegători. De atunci, Cehia a devenit una dintre ţările care au profitat cel mai mult de piaţa unică. Între 2004 şi 2007, venitul naţional brut explimat în preţuri constante a crescut cu 37%, potrivit think tank-ului Bruegel.

 

„Cel mai probabil, apartenenţa la UE a jucat un rol important în creşterea venitului naţional“, explică Zsolt Darvas, analist la Bruegel.

 

„Îmbunătăţind instituţiile pieţei şi protecţia drepturilor de proprietate, atrăgând investiţii străine care au adus tehnologii noi şi pregătire managerială şi, poate, fondurile europene, toate acestea au sprijinit dezvoltarea infrastructurilor importante şi a competitivităţii“, a precizat Darvas. Cehia a crescut în umbra Germaniei. Skoda, o subsidiară cehă a Volkswagen, este cel mai mare angajator industrial al ţării.

 

Skoda este şi cea mai mare companie din Cehia în funcţie de venituri. Urmează în clasament CEZ, companie cehă de energie şi furnizor internaţional de utilităţi, AGROFERT, conglomerat ceh cu operaţiuni în domeniul agricol, chimic, alimentar, al construcţiilor, logisticii, energiei, lemnului, presei în UE şi China, compania de energie Energeticky a prumyslovy holding şi FOXCONN, producător taiwanez de electronice. Skoda şi FOXCONN sunt printre cei mai mari exportatori ai Cehiei. Prin urmare, economia cehă este vulnerabilă la tot ce înseamnă bariere comerciale, inclusiv la Czexit.