Florin Cîţu, şeful PNL, a început tatonările pentru formarea unei majorităţi parlamentare, după eşecul formulei cu un guvern minoritar şi, în faţa pretenţiilor PSD enunţate pentru participarea la guvernare, îşi calcă pe inimă şi pledează acum pentru refacerea coaliţiei PNL-USR-UDMR.

Sunt mari şanse ca fosta coaliţie să fie refăcută, a spus, miercuri, Cîţu, după întâlnirea cu Dacian Cioloş, şeful USR. Este acelaşi Florin Cîţu care, înainte de moţiunea care i-a trimis guvernul acasă, spunea că orice poartă pentru USR este închisă şi care, mai apoi, după moţiune, a acuzat aproape zilnic acest partid că ar fi vinovat pentru dezastrul medical din ţară. Cum s-a petrecut convertirea de Florin Cîţu, cel care a provocat criza prin demiterea a doi miniştri ai USR, vrea acum refacerea coaliţiei?

Ar fi făcut „terapie de grup“, aceasta a fost explicaţia premierului demis, demis şi cu voturile USR. „A fost o discuţie bună (cu Cioloş - n. red.), terapie de grup... am discutat despre principii, despre PNRR, dacă susţinem PNI (programul Anghel Saligny, care a pus capac colaborării în fosta coaliţie – n. red.) şi în ce condiţii şi, bineînţeles, despre programul de guvernare“, a spus Florin Cîţu după întâlnirea cu Dacian Cioloş. „Sunt şanse mari să refacem coaliţia, eu am ieşit optimist“, a adăugat Florin Cîţu.

Liderul PNL a mai spus că a convenit cu preşedintele USR să se lucreze la un acord al coaliţiei detaliat şi a susţinut că, în cadrul întâlnirii, nu s-a discutat despre nume. Premierul va fi de la liberali, a precizat el. Nicolae Ciucă, fostul ministru desemnat, care şi-a depus mandatul, nu face parte din echipa de negociere a PNL şi nu este clar dacă va fi redesemnat să formeze guvernul. Toată lumea vrea să-i propună acum preşedintelui un prim ministru (minus USR), inclusiv UDMR. Poziţia este revendicată puternic atât de PNL cât şi de PSD.

Dincolo de schimbarea la faţă a premierului demis care încearcă, regulat, marea cu degetul, doar-doar va găsi sprijin pentru a primi sarcina să formeze viitorul guvern, adevărul mult mai banal estă că „echipa câştigătoare“ (sloganul cu care Cîţu a câştigat şefia PNL în detrimentul lui Ludovic Orban) devine, pe măsură ce zilele se scurg, „echipa perdantă“. Chiar succesul de partid a lui Cîţu a lăsat PNL în ofsaid, pentru că fostul preşedinte a plecat şi a mai luat cu el, deocamdată, 14 parlamentari,  punând în discuţie forţa parlamentară a liberalilor. Or, acest lucru este fundamental întrucât, aşa cum PNL dădea USR-ului peste nas pentru că ar fi fost un partid mai mic, dar plin de ifose, aşa şi PSD ridică borcanul cu bilele albe şi negre de care depinde instalarea guvernului şi le arată liberalilor că este cel mai puternic partid din Parlament prin urmare, dacă participă la guvernare, i se cuvine să pri­mească poziţia de prim-ministru şi jumătate din fotoliile ministeriale. Or, fireşte, acest lucru ar însemna capitularea PNL şi cântecul de lebădă al preşedintelui Klaus Iohannis: pentru că nu este ceva mai umilitor decât să ai o coaliţie funcţională, de bine de rău şi, din cauza preţenţiilor şi a autosuficienţei tale, să ajungi să pui în braţele opoziţiei puterea ta după care nici măcar nu saliva careva. Aşa că, de voie, de nevoie, Florin Cîţu în­clină către USR. Pentru că USR  lasă măcar PNL fotoliul de prim- ministru, fotoliu care, chiar dacă nu va mai fi ocupat de Cîţu, ră­mâne al liberalilor. Altminteri, premierul demis va fi indicat drept principalul vinovat pentru pierderea puterii şi va deconta eşecul în foarte scurtă vreme. Prin urmare, „echipa câştigătoare“ nu-şi mai poate clama astăzi triumful, dar este obligată să-şi caute salvarea.

Aseară urma să aibă loc şi o întâlnire a PNL cu PSD, un PSD care nu doar cere întâietate în posibilul viitor guvern, ci a şi lansat pe piaţă, avant la lettre, un program de guvernare de criză, în 100 de puncte. Potrivit Mediafax, măsurile privesc „controlul pandemiei“, „redobândirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului“ şi „combaterea creşterii preţurilor“.

„Scopul noului guvern în viziunea PSD este controlul pandemiei (prin reducerea numărului de infectări şi de decese, scăderea pre­siunii pe sistemul de acordare a asistenţei me­dicale, pentru toate categoriile de pa­cienţi), redobândirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului (prin realizarea unui par­te­neriat real între mediul socio-economic şi clasa politică, respectiv, autorităţi publice) şi susţinerea nivelului de trai al românilor prin adoptarea unor măsuri urgente pentru combaterea creşterii preţurilor. Pe scurt, implementarea unui plan coerent şi predictibil, acceptat la nivel social şi economic“, potrivit documentului citat de agenţia de presă Mediafax.