Două studii sugerează că dacă ne bucurăm de relaţii satisfăcătoare cu partenerii, familia, prietenii şi colegii de serviciu şi dacă facem exerciţii fizice cel puţin o dată pe lună, ne putem îmbunătăţi sănătatea fizică şi mentală la bătrâneţe.

La nivel mondial, oamenii trăiesc mai mult şi fiecare ţară din lume se confruntă cu o creştere a numărului şi a proporţiei de persoane în vârstă. Numărul persoanelor cu vârsta de 80 de ani sau mai mult se va tripla între 2020 şi 2050, ajungând la 426 de milioane.

Două noi cercetări publicate de British Medical Journal şi citate de The Guardian aruncă o nouă lumină asupra atitudinilor care ar putea contribui la îmbunătăţirea şanselor noastre de a ne bucura de o stare de sănătate bună la bătrâneţe.

Primul studiu a constatat că relaţiile satisfăcătoare cu partenerii, rudele, prietenii şi colegii sunt legate de un risc mai mic de a acumula afecţiuni multiple pe termen lung la bătrâneţe.

Cu cât aceste relaţii sunt mai puţin satisfăcătoare la 40 şi 50 de ani, cu atât mai mare este riscul de a avea mai multe boli mai târziu în viaţă, sugerează cercetarea.

Tot mai multe dovezi indică o legătură între relaţiile sociale puternice şi o stare de sănătate bună la vârste înaintate, dar până acum nu se ştia dacă aceste conexiuni ar putea reduce riscul de afecţiuni multiple pe termen lung sau de multimorbiditate.

Studiul a analizat date de la aproape 8.000 de femei din Australia care nu sufereau de 11 afecţiuni comune pe termen lung şi care aveau între 45 şi 50 de ani când a început studiul în 1996. La fiecare trei ani, acestea au raportat nivelul de satisfacţie faţă de partenerii, membrii familiei, prietenii şi colegii de serviciu.

Ele au fost urmărite timp de 20 de ani pentru a vedea dacă au dezvoltat diabet, hipertensiune, boli de inimă, accident vascular cerebral, boli pulmonare obstructive cronice, astm, osteoporoză, artrită, cancer, depresie sau anxietate.

Cercetătorii au constatat că cei care au raportat cel mai scăzut nivel de satisfacţie cu privire la relaţiile lor sociale aveau un risc dublu de a dezvolta afecţiuni multiple, în comparaţie cu cei care au raportat cel mai ridicat nivel de satisfacţie.

Rezultate similare au fost găsite în fiecare tip diferit de relaţii sociale, potrivit rezultatelor publicate în revista General Psychiatry.

Deşi studiul a inclus doar femei australiene, ceea ce înseamnă că rezultatele ar putea să nu se aplice bărbaţilor sau altor culturi, constatările au avut "implicaţii semnificative" pentru sănătate, au declarat cercetătorii de la Universitatea din Queensland.

Rezultatele evidenţiază "beneficiile iniţierii sau menţinerii unor relaţii sociale de înaltă calitate şi diverse pe parcursul vârstei mijlocii până la începutul vârstei a treia", au explicat ei.

"În al doilea rând, la nivelul comunităţii, intervenţiile axate pe satisfacţia sau calitatea relaţiilor sociale pot fi deosebit de eficiente în prevenirea progresiei afecţiunilor cronice. În al treilea rând, la nivel de ţară şi la nivel global, legăturile sociale ar trebui să fie considerate o prioritate de sănătate publică în prevenirea şi intervenţia asupra bolilor cronice".

Un al doilea studiu a constatat că activitatea fizică regulată la orice vârstă este legată de o mai bună funcţionare a creierului la bătrâneţe, iar menţinerea unei rutine de exerciţii fizice pe tot parcursul vieţii adulte pare a fi cea mai bună soluţie pentru a păstra luciditatea mentală şi memoria şi pentru a evita afecţiuni precum demenţa.

Este binevenită chiar începerea exerciţiilor fizice la 60 de ani pentru îmbunătăţirea funcţiei cognitive, sugerează cercetarea condusă de University College London şi publicată în Journal of Neurology, Neurosurgery and Psychiatry.

Studiul a analizat date de la 1.417 persoane cu privire la cât de multe exerciţii fizice au făcut de-a lungul a patru decenii. Sondajele au fost efectuate de cinci ori de-a lungul vieţii adulte, când oamenii aveau 36, 43, 53, 60-64 şi 69 de ani.

Testele cognitive, plus cele care analizează viteza de procesare şi memoria, au fost efectuate odată ce oamenii au ajuns la 69 de ani. Cei care au fost activi din punct de vedere fizic de cel puţin una până la patru ori pe lună în toate cele cinci sondaje separate au obţinut cele mai bune rezultate la teste.

"Cel mai mare efect cognitiv a fost observat pentru cei care au rămas activi fizic pe tot parcursul vieţii", a declarat autorul principal, Dr. Sarah-Naomi James: ”cu cât un individ este activ mai mult timp, cu atât este mai probabil să aibă o funcţie cognitivă mai bună mai târziu în viaţă".