Guvernul a aprobat, miercuri, Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii, cu măsuri care urmează să fie implementate până în 2020, în scopul reducerii procentului tinerilor cu vârsta între 18-24 de ani care au finalizat cel mult clasa a opta şi nu urmează nicio altă formă de şcolarizare sau formare profesională.

Conform Guvernului, obiectivul Strategiei este reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii cu şase procente, de la 17,3% în 2013 la 11,3% în 2020, atingând astfel ţinta asumată de România în cadrul Strategiei Europa 2020. În 2013, rata de părăsire timpurie a şcolii a fost de 17,3%, ceea ce a plasat România pe locul al cincilea în Uniunea Europeană, singurele ţări cu o rată mai mare fiind Italia, Portugalia, Spania şi Malta.

"Fenomenul de părăsire timpurie a şcolii predomină în rândul unor grupuri aflate în situaţie de risc, cum ar fi tinerii din comunităţile rurale, tinerii provenind din familii cu venituri modeste, romi şi alte minorităţi, precum şi elevii care au repetat cel puţin un an sau care au abandonat şcoala. Părăsirea timpurie a şcolii are implicaţii sociale şi economice importante. Tinerii care părăsesc prematur şcoala sunt predispuşi riscului asociat şomajului sau celui de a câştiga mai puţin odată ce găsesc un loc de muncă. Estimările legate de competenţele necesare în Europa arată că, în viitor, doar unul din 10 locuri de muncă va putea fi accesat de către o persoană care a părăsit timpuriu şcoala", se arată într-un document al Guvernului.

Documentul conţine patru piloni şi şase programe reprezentative, care includ măsuri de prevenire, intervenţie şi compensare, identificate pe baza datelor concrete şi a exemplelor de bună practică din România şi din alte state, care şi-au dovedit eficienţa în prevenirea părăsirii timpurii a şcolii. De asemenea, Strategia îşi propune să asigure accesul fiecărui copil la o formă de învăţământ sau formare profesională cel puţin până la vârsta de 16 ani şi absolvirea clasei a 10-a.

Unul dintre piloni este asigurarea accesului la educaţie şi o educaţie de calitate pentru toţi copiii. Pentru acest pilon sunt avute în vedere două programe, şi anume creşterea accesului la îngrijire şi educaţie timpurie a copiilor – program care îşi propune, în principal, să consolideze extinderea educaţiei timpurii a copiilor, în scopul finalizării învăţământului preşcolar (3-6 ani), dar şi extinderea furnizării de servicii de educaţie timpurie pentru copiii sub 3 ani – şi, respectiv, asigurarea unui învăţământ primar şi gimnazial de calitate – program care se va concentra pe dezvoltarea alfabetizării funcţionale şi a competenţelor cheie ale elevilor şi pe consolidarea formării continue a cadrelor didactice.

Un al doilea pilon este asigurarea finalizării învăţământului obligatoriu de către toţi copiii. Şi pentru acest pilon sunt avute în vedere două programe reprezentative. Primul are în vedere dezvoltarea sistemelor de avertizare şi de intervenţie timpurie pentru a identifica copiii aflaţi în situaţii de risc de a abandona şcoala, precum şi consolidarea şi extinderea măsurilor de prevenire şi remediere, inclusiv a programului “Şcoală după şcoală”. Al doilea program vizează creşterea atractivităţii, calităţii şi relevanţei învăţământului profesional şi tehnic, inclusiv prin extinderea oportunităţilor de învăţare la locul de muncă. Programul va sprijini, de asemenea, reforma curriculară a învăţământului profesional şi tehnic şi formarea cadrelor didactice.

Pilonul III este reintegrarea în sistemul educaţional a persoanelor care au părăsit timpuriu şcoala. Pentru acest pilon este avut în vedere un program care să sprijine persoanele care părăsesc timpuriu şcoala, prin asigurarea accesului şi participării la Programul “A doua şansă”, dar şi îmbunătăţirea calităţii însăşi a Programului “A doua şansă”.

Ultimul pilon vizează dezvoltarea sprijinului instituţional adecvat. Programul reprezentativ pentru acest pilon are în vedere să sprijine crearea unui mediu favorabil implementării, monitorizării şi evaluării strategiei.

Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii a fost elaborată în cadrul unui grup de lucru al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, din care au făcut parte toate instituţiile reprezentative din sistemul de educaţie, cu sprijinul Băncii Mondiale şi cu consultarea autorităţilor publice locale, partenerilor sociali.