Până în prezent, în Harghita au fost adoptate de către consiliile locale 27 de hotărâri prin care a fost aprobat memorandumul iniţiat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) privind înfiinţarea regiunii administrative Ţinutul Secuiesc cu statut autonom, toate fiind atacate de Prefectură în instanţa de contencios administrativ, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, a declarat, joi, că din totalul hotărârilor consiliilor locale atacate în instanţă, în cazul a 24 magistraţii Tribunalului Harghita au admis acţiunea prefectului şi au anulat actul administrativ, ulterior două dintre aceste decizii fiind atacate de unităţile administrativ-teritoriale Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni cu recurs la Curtea de Apel Târgu Mureş, iar alte trei se află pe rol.

Potrivit motivării înaintată instanţei de Prefectură, "prin solicitarea creării unei regiuni administrative numite Ţinutul Secuiesc este încălcată Constituţia României", orice reorganizare administrativ-teritorială nefiind posibilă decât prin revizuirea legii fundamentale a ţării.

Cât priveşte solicitarea recunoaşterii limbii maghiare ca limbă oficială, juriştii Prefecturii au apreciat că este neconstituţională, din moment ce în articolul 13 din Constituţie se precizează că în România, limba oficială este limba română.

Prefectul judeţului Harghita a spus că în ultima perioadă consiliile locale nu au mai adoptat hotărâri privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc autonom şi a atenţionat că va ataca în instanţă orice demers care contravine legii fundamentale a statului.

"Este de menţionat faptul că autorităţile deliberative, respectiv consiliile locale din judeţ, au înţeles că adoptarea unor astfel de acte administrative contravine legii şi Constituţiei, motiv pentru care acestea nu au mai fost adoptate, în ultimul timp. Prefectul, ca garant al respectării legilor în judeţ, va lua poziţie ori de câte ori vor exista demersuri care vin în contradicţie cu legea şi cu Constituţia României", a conchis prefectul Andrei.

În februarie 2014, CNS a cerut celor 153 de consilii locale din secuime să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ţinutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaţionale.

Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea urmau să solicite Parlamentului şi Guvernului să respecte toate angajamentele internaţionale ale României adoptate în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.

De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumite Ţinutul Secuiesc, care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.

De asemenea, în proiectul pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale se solicita ca în unităţile teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte zece la sută, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având acelaşi statut ca limba oficială a statului.