Locuinţele din România sunt asigurate în proporţie de doar 20%, respectiv circa 1,83 milioane de locuinţe au o poliţă obligatorie de locuinţă (PAD) din peste 9,1 milioane de locuinţe la nivel naţional, iar întrebarea este de ce numărul locuinţelor asigurate cu o asigurare obligatorie creşte într-un ritm atât de redus, în condiţiile în care un cutremur devastator precum cel din Turcia ar lăsa proprietarii locuinţelor care nu au asigurare PAD şi fără ajutorul care ar fi putut veni din bugetul de stat sau local.

♦ În cazul lipsei poliţei auto RCA, pe lângă amenda consistentă care poate ajunge până la 2.000 lei, se reţin talonul autovehiculului şi plăcuţele de înmatriculare ♦ În cazul lipsei poliţei PAD, proprietarul nu beneficiază de niciun fel de despăgubire de la bugetul de stat sau cel local în caz de necesitate, iar sancţiunea teoretică în caz de inexistenţă a poliţei PAD este o amendă contravenţională de cel mult 500 lei.

Locuinţele din România sunt asigurate în proporţie de doar 20%, respectiv circa 1,83 milioane de locuinţe au o poliţă obligatorie de locuinţă (PAD) din peste 9,1 milioane de locuinţe la nivel naţional, iar întrebarea este de ce numărul locuinţelor asigurate cu o asigurare obligatorie creşte într-un ritm atât de redus, în condiţiile în care un cutremur devastator precum cel din Turcia ar lăsa proprietarii locuinţelor care nu au asigurare PAD şi fără ajutorul care ar fi putut veni din bugetul de stat sau local.

În ultimii patru ani, numărul poliţelor obligatorii de locuinţă a crescut cu doar 8,5%, de la 1,7 milioane în 2018, la 1,85 milioane în luna ianuarie 2023, conform celor mai recente date statistice publicate pe site-ul Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). Creşterea numărului de poliţe PAD cu un ritm atât de lent înseamnă un dezinteres din partea românilor în a-şi asigura locuinţa, dar şi un dezinteres din partea autorităţilor, iar micii paşi care sunt observaţi în cazul statisticilor privind poliţele obligatorii de locuinţă în vigoare ar putea fi puşi pe seama locuinţelor achiziţionate de către români prin intermediul creditelor ipotecare, la care banca te obligă să ai atât o poliţă PAD, cât şi o poliţă de asigurare a locuinţei facultativă.

Având în vedere dezastrul natural ce a avut loc în Turcia, în care s-au înregistrat două seisme puternice de magnitudine 7,8 grade pe scara Richter şi, respectiv, 7,6 grade, la care s-au adăugat mai multe replici ale seismului şi  care au lăsat în urmă mii de clădiri distruse şi mii de vieţi pierdute, se nasc mai multe întrebari precum ce s-ar întâmplat dacă şi România ar fi lovită de o asemenea catastrofă naturală.

Poliţa obligatorie PAD are un preţ standard bazat pe două tipuri de locuinţe. Astfel, pentru locuinţe de tip A, suma maximă asigurată este de 20.000 de euro, în condiţiile în care poliţa costă 20 de euro pe an, iar pentru locuinţele de tip B, suma asigurată este de 10.000 de euro, la un cost al poliţei de 10 euro pe an. În ceea ce priveşte sancţiunile pentru proprietarii care nu au o poliţă obligatorie PAD acestea încep de la 100 lei şi pot ajunge până la 500 lei.

Pe de altă parte, cel mai important aspect al neasigurării unei locuinţe cu o poliţă obligatorie este faptul că în cazul unui cutremur devastator, de exemplu, proprietarii nu pot să primească ajutor de la bugetul de stat sau bugetul local, conform legii.

„În situaţia în care persoanele fizice sau juridice nu îşi asigură locuinţele aflate în proprietate, nu beneficiază, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite potrivit Legii 260/2008, de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudicii produse locuinţelor. În plus, nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de asigurare a locuinţei constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 la 500 lei“, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul PAID.

Surse din piaţă au spus pentru ZF că până acum, în ultimele două decenii nu a fost sancţionat nici un proprietar pentru că nu avea o poliţă obligatorie PAD, doar avertismente scrise. Cum poţi stimula obligativitatea dacă nivelul sancţiunii este extrem de mic, iar nivelul controlului este inexistent. Dar cine ar obligaţia de a face verificările locuinţelor pentru a impune conformarea la obligativitatea deţinerii unei poliţe PAD?

„Responsabilităţile şi atribuţiile în ceea ce priveşte asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor sunt reglementate prin legea 260/2008 cu modificările ulterioare. Constatarea contravenţiilor prevăzute la şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari şi de către persoanele împuternicite în acest scop de către aceştia. Legea nu stabileşte atribuţii aplicabile ASF în acest sens şi nici nu prevede obligaţii de raportare ale altor instituţii către ASF. Subliniem, aşadar, că ASF nu are obligaţii de verificare a deţinerii poliţei PAD şi nici în sensul menţinerii unei evidenţe a persoanelor care deţin sau nu deţin această asigurare“, au spus reprezentanţii ASF pentru ZF.

În schimb, dacă ne uităm la autovehiculele românilor, poliţa RCA a fost şi este în centrul atenţiei dintotdeauna. În acelaşi timp, controlul autovehiculelor este la ordinea zilei de către autorităţile române, iar sancţiunile includ amenzi între 1.000 lei şi 2.000 lei, dar şi ridicarea talonului şi a plăcuţelor de înmatriculare. Chiar dacă şi în cazul autovehiculelor, pe baza numărului de poliţe, de circa 7 milioane raportat la numărul total de autovehicule din România, de circa 9,2 milioane, rămâne un număr semnificativ de vehicule neasigurate. Dar în acelaşi timp pot exista şoferi care nu folosesc maşina decât pentru anumite drumuri, ceea ce ar însemna o poliţă RCA pe o perioadă de o lună, care la final nu ar ieşi în anumite evidenţe ale ASF, ca fiind în vigoare.

Cum ar trebui să se desfăşoare monitorizarea locuinţelor privind deţinerea unei poliţe PAD:

1. Primarii, prin compartimentele de specialitate, vor furniza PAID lista tuturor construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, inclusiv a celor cu destinaţia de locuinţă socială, amplasate în unitatea administrativ-teritorială în cauză, specificând numele şi prenumele sau denumirea proprietarului şi, după caz, adresa domiciliului fiscal, codul numeric personal sau codul de identificare fiscală al acestuia, numărul din registrul de rol nominal unic şi din registrul agricol. Actualizarea se va face în 72 de ore de la schimbarea proprietarului locuinţei sau a datelor de identitate a acestuia.

2. PAID va transmite lunar primarilor lista proprietarilor care nu au încheiat contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor şi valoarea primei obligatorii datorate de fiecare.

3. Primarul, prin compartimentul de specialitate, va trimite în termen de 3 zile de la data primirii listei scrisori de înştiinţare, cu confirmare de primire, către debitori.

4. În cazul proprietarilor de construcţii cu destinaţia de locuinţă care declară şi o adresă de poştă electronică personală, PAID va putea folosi, cu acordul lor, această formă de comunicare pentru avertizarea privind expirarea sau neîncheierea PAD. În mesajul electronic se va menţiona valoarea primei de asigurare. Acest mesaj electronic va fi trimis şi către compartimentul de specialitate al primarului din unitatea administrativ-teritorială unde se află clădirea în cauză, dacă există condiţii tehnice de primire a mesajului respectiv.

5. Lista proprietarilor care nu au contractat o PAD şi a persoanelor care beneficiază de subvenţionarea parţială sau totală a primei obligatorii se pune la dispoziţia asigurătorilor autorizaţi de către PAID.