În plină vară, industria poloneză este îngheţată. Iulie a fost a 27-a lună la rând în care fabricile şi-au redus pro­ducţia. Comenzile noi coboară înconti­nuu de 29 de luni. Numărul de angajaţi din uzine a continuat să scadă. Şi exporturile se micşorează, arată o analiză a S&P Global. Indus­tria Poloniei, cea mai mare economie est-europeană, este în cea mai lungă recesiune de după cel puţin 1998, anul în care S&P a început să adune astfel de date statistice.

Puţină speranţă aduce faptul că scăde­rile au încetinit. Dar alte date deprimă şi mai mult. Inflaţia accelerează deoarece noul gu­vern a coborât scutul care pro­teja gos­podăriile de preţurile mari ale energiei, în timp ce criza demografică se adânceşte. În Ungaria, unde in­dus­tria este dependentă puternic de secto­rul auto şi de Germania, este mai rău. A­na­liştii spun că economia maghiară a ajuns în situaţia de a avea nevoie de stimulente, însă guvernul de la Budapesta a rămas fără bani.

Are un credit uriaş, de 10 miliarde euro, la Rusia şi mai recent s-a împrumutat masiv şi de la China. Ungaria i-a adunat la un loc pe toţi cei trei mari constructori auto germani şi pe prin­cipalii producători de baterii electrice din Asia într-un pariu uriaş pe tranziţia energetică verde şi electromobilitate. Dar tranziţia a înce­tinit, febra achiziţiilor de maşini electrice s-a do­mo­lit, iar fabricile auto maghiare au pro­ble­me. Un rezultat este creşterea disponibili­zări­lor şi a numărului de şomeri, care în primul tri­mes­tru a fost cu 10% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Dar ritmul disponibilizărilor este alarmant chiar şi când se face comparaţie cu ultimul tri­mestru al anului trecut. Astfel, în primele trei luni din 2024 în Ungaria au fost înregistraţi 229.000 de şomeri. În ultimele trei luni din 2023, numărul era de 219.000, după cum a observat Penzcentrum.hu. Cei mai mulţi şomeri sunt în două judeţe din nord-est de la graniţa cu Ro­mâ­nia, Ucraina şi Slovacia. Experţii spun că de vină este recesiunea prelungită care a durat mai bine de un an. Din lipsă de activitate, afacerile fali­mentează, se restructurează şi îşi reduc perso­nalul. În acelaşi timp, scade numărul de firme şi de locuri de muncă nou înfiinţate. Circa 20.000 de firme au falimentat în primul semestru al acestui an.

Responsabilul principal este îngheţul din industria manufacturieră. Pentru o vreme, eco­nomia, care s-a confruntat mult timp cu penurie de forţă de muncă, i-a putut absorbi pe munci­torii disponibilizaţi. Însă pentru că recesiunea in­dustrială continuă, piaţa muncii nu-i mai poa­te angaja pe cei rămaşi fără loc de muncă. O al­tă situaţie care-i îngrijorează pe analişti este că numărul de investiţii noi scade, la fel şi volu­mul lor şi, mai rău, investiţiile mari anunţate întâr­zie. Cel mai bun exemplu este sectorul baterii­lor electrice, blocat de recesiunea de pe piaţa maşinilor electrice. Guvernul maghiar şi-a făcut multe planuri pe baza activităţii economice suplimentare pe care ar aduce-o fabricile noi.

„În prezent nu există cerere pentru zecile de mii de muncitori de care ar fi nevoie pentru investiţiile anunţate în industria bateriilor din Ungaria, dar chiar dacă s-ar porni ceva pro­iec­te, în multe cazuri vor fi aduşi muncitori stră­ini“, explică József Nógrádi, directorul co­mer­cial ar firmei de consultanţă Trenkwalder. În aceste condiţii nu este de mirate că atunci când ziarul Handelsblatt, Financial Times-ul Germa­niei, a scris că gigantul german din industria auto Continental intenţionează să elimine 7.000 de posturi la nivel mondial, site-ul maghiar de ştiri Telex n-a pierdut timpul şi a întrebat compania ce are de gând să facă cu fabricile din Ungaria.

Continental are şase uzine acolo şi un cen­tru de cercetare şi dezvoltare, asigurând locuri de muncă pentru mai mult de 8.000 de oameni. În răspunsul său, compania a lăsat să se înţe­leagă că subsidiara maghiară nu va fi afectată de planul de restructurare. Portfolio scrie că industria globală producătoare de baterii este în criză din cauza supracapacităţii de producţie, a reducerii cererii şi scăderii preţurilor, dar şi pentru că piaţa mondială este ocupată în proporţie de 50% de doar doi jucători, CATL şi BYD, din China. O astfel de dominaţie sufocă concurenţa.

Ambele companii au anunţat fabrici şi investiţii în Ungaria. Dar criza din industrie este de rău augur pentru economia maghiară, notează Portfolio. Cele mai recente date statistice arată scăderea cu 5% a producţiei industriale în luna mai, în ritm anualizat. Comenzile s-au prăbuşit cu 24%, mai ales din cauza cererii reduse pentru exporturi. Salvarea economiei s-ar putea să nu vină nici de la consum. Cifrele biroului naţional de statistică maghiar arată că în iunie cifra de afaceri din sectorul de retail s-a diminuat cu 0,1% faţă de luna anterioară (dar a crescut cu 2,6% an la an). Deşi salariile au crescut cu 10%, populaţia continuă să fie prudentă când cheltuie.