Teoretic, conform legislatiei UE, pana in 2008 toate cablurile trebuie sa dispara sub pamant. Sunt atat de curios cum vor face alta retea. In Bucuresti, doar daca te uiti in Universitatii ce e pe stalpii aia te gandesti cu groaza ca si «Internetul tau» trece prin cablurile alea", scria saptamana trecuta un internaut pe forumul portalului softpedia, comentand o stire despre viitoarea retea metropolitana subterana de fibra optica a Capitalei, NetCity.

Datele tehnice sunt cunoscute: noua retea va face nu doar trecerea de la "supra" la subteran, dar si pe cea de la cabluri coaxiale (folosite predominant in prezent pentru acces TV si Internet) la fibra optica. Viteza de transfer in retea va ajunge la 1,5 gigabiti/secunda si va putea constitui suport pentru mai multe servicii din noua generatie. Lucrarile vor incepe in septembrie 2007 si vor fi realizate in trei etape, urmand ca reteaua sa fie complet functionala in 2014. Investitiile necesare pentru fiecare din primele doua extinderi se invart in jurul a 100 mil. euro.

Asa cum scrie si forumistul nostru, proiectul NetCity e un pas spre armonizarea cu legislatia comunitara. Raportat la aceasta, majoritatea operatorilor de televiziune prin cablu si furnizorii de Internet sunt, teoretic, in afara legii. (Tot saptamana trecuta, primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, declara ca, la nivelul Bucurestiului, 90% dintre retelele deja existente sunt in afara legii.)  "Teoretic", pentru ca, cel putin pana acum, nu a existat o alternativa reala. Fiecare companie ar trebui practic sa investeasca in saparea santurilor si sa-si treaca reteaua in subteran pe cont propriu. Numai ca, doar in domeniul furnizarii de servicii Internet, in Romania exista peste 1.100 de furnizori, conform Agentiei Nationale de Reglementare in Telecomunicatii (ANRC). Adica tot atatea potentiale santiere. Si apare si problema costurilor.

"Costurile difera in functie de amplasarea cablurilor: daca sunt ingropate sau aeriene. Cele ingropate presupun de obicei costuri de doua ori mai mari - si cu mult mai mari daca e vorba de cabluri amplasate in zone urbane, unde se fac si reparatii dupa efectuarea lucrarilor", spune Ioan Botis, director regional al Romtelecom, adaugand ca, la nivel national, 80% din reteaua companiei este subterana. Chiar si fara obligativitatea operatorilor de a-si muta infrastructura in subteran, apare o alta problema. Stalpii pe care (inca) isi pot monta reteaua de cabluri apartin fie furnizorilor de energie - cum este Transelectrica -, fie altor operatori, gen Romtelecom. Amplasarea cablurilor se face in aceste cazuri in baza unor contracte de inchiriere, iar proprietarii platesc, la randul lor, o anumita cota catre administratia locala. "Romtelecom plateste, in baza legii privind impozitele si taxele locale (pentru infrastructura din Bucuresti - n.red.), sume de ordinul milioanelor de euro catre Primaria Generala si primariile de sector, ca taxe de ocupare a domeniului public", explica directorul Romtelecom.

Dar, odata cu cresterea numarului de operatori, au aparut si primele refuzuri de inchiriere, pe motiv ca stalpii nu ar putea sustine zeci de cabluri. Solutia ideala in cazul Bucurestiului ar putea parea NetCity. Proiectul este acum in faza de selectie a unuia dintre cei trei ofertanti la licitatia deschisa de Primarie: Luxten (cu subcontractor Alcatel Romania, Ericsson Network Romania, Ericsson Technologies Suedia si Neotel), SC Constructii Cai Ferate Drumuri si Poduri Ploiesti si consortiul Omnilogic - Aro Construct Bucuresti. Un al patrulea ofertant, Europec Galati, a fost eliminat dupa prima faza a licitatiei. Studiul de fezabilitate a fost facut de Trapec S.A., iar consultanta este asigurata de Roland Berger. Planul prevede realizarea unei companii distincte detinuta minoritar de Primaria Capitalei si partenerul care urmeaza sa fie selectat in luna ianuarie. Primaria participa cu cesiunea pentru 49 de ani a domeniului public, iar proiectarea, executia, operarea si actualizarea retelei vor cadea in sarcina castigatorului licitatiei.

Insa aparentele raman aparente, spun reprezentantii operatorilor, care nu au ezitat sa foloseasca inclusiv cuvantul "monopol". Asociatia de Comunicatii prin Cablu (ACC), bunaoara, a atras atentia asupra faptului ca, in fapt, proiectului NetCity rapeste controlul operatorilor asupra propriilor retele. Din momentul in care vor fi nevoiti sa ingroape cablurile, acestia  vor avea de ales intre a realiza propria canalizare, inchirierea unei lungimi de banda in cadrul retelei metropolitane sau instalarea propriilor cabluri de fibra optica folosind infrastructura NetCity. In primul caz, costurile sunt prohibitive, dar si-ar pastra controlul asupra retelei. In celelalte doua, ar plati chirie catre NetCity, iar accesul la retea va fi facut doar prin intermediul viitorului parteneriat public-privat. "E o resursa care nu poate fi controlata, e monopol clar", spune Radu Petric, presedintele ACC. "Suntem ingrijorati ca proiectul va crea distorsiuni la nivel de concurenta. Ne temem ca primaria sa nu permita accesul tuturor retelelor de cartier si operatorilor de cablu sau sa nu asigure capacitatile de fibra optica necesare." Prin vocea primarului Videanu, municipalitatea sustine insa contrariul. "Realizarea acestei retele va distruge monopolul unor companii precum Romtelecom, Astral si RDS, care controleaza acum sectiuni  importante din piata de profil a Capitalei, si va institui un cadru concurential normal."

Referindu-se la operatorii care folosesc acum retele supraterane, primarul general al Capitalei a declarat ca "nu vom autoriza pe nimeni, pentru a intra in legalitate, pentru ca singura posibilitate de a intra in legalitate va fi aceea de a utiliza reteaua pe care primaria si partenerul sau o va pune la dispozitie". Cu alte cuvinte, variante exista, dar sunt mai degraba teoretice, avand in vedere costurile ridicate pe care le implica.

Pe de alta parte, reprezentantii Interlan, o asociatie a "retelelor de cartier", ai caror membrii servesc aproximativ 50.000 de abonati la servicii de Internet si telefonie fixa din Bucuresti, atrag atentia asupra dificultatilor de a asigura service-ul si intretinerea unei astfel de retele. "Una e sa lipesti doua fire pe stalpi si alta e sa lipesti fibra optica. In loc sa fie 6 fire pe un stalp, vor fi 200 in subteran, e mult mai greu de intretinut", spune Cristian Copcea, reprezentantul Interlan in discutiile proiectului NetCity. O opinie impartasita si de catre reprezentantii Asociatiei de Comunicatii prin Cablu si Interlan, in opinia carora vor exista perioade "moarte", cand serviciile nu vor fi disponibile in intervalul in care se va face trecerea pe reteaua subterana. "Sa muti tarabele instalate ilegal pe trotuar e una, sa lasi fara televiziune si Internet o capitala de judet e cu totul altceva, e un risc social si unul politic", spune Aurelian Stancu, presedintele Interlan. De cealalta parte, primaria promite sa puna bazele unei "societati informationale",  cu avantaje evidente pentru contribuabilul de rand in relatia sa cu administratia locala. Parerile sunt, asadar, impartite.

Prins in acest razboi al bunelor intentii, un alt forumist de pe aceeasi softpedia pune punctul pe "i". "Proiectul e chiar ok, daca se va realiza vreodata... cu infrastructura va fi nevoie de dezvoltare, pentru ca, daca am ramane asa, si peste 20 de ani ne vom minuna de viteze cu unitatea de masura Mbps."