La inceput a fost falimentul. Mai precis, falimentul unui afacerist din New York, care a lasat dezafectata o intreaga platforma industriala. Cineva a cumparat-o si a inchiriat-o unor antreprenori aflati la primi pasi. Ideea s-a dovedit viabila si astfel au aparut incubatoarele de afaceri.

 Admirator al modelului de business american, presedintele GeCAD Software, Radu Georgescu - cel care in 2003 vindea catre Microsoft drepturile de proprietate intelectuala asupra tehnologiei RAV -, s-a gandit sa promoveze si in Romania modelul incubatoarelor de afaceri. Dupa cum o arata si numele - High-Tech Business Incubator -, proiectul  lui Georgescu se adreseaza companiilor high-tech in curs de formare. Ideea a aparut prin vara anului trecut, materializandu-se cateva luni mai tarziu, la inceputul lui decembrie 2005.

Chiar daca incubatorul GeCAD Software nu reprezinta o premiera in zona IT, "compania-mama" pretinde ca este primul proiect 100% privat. Anterior, cel putin alte doua firme au anuntat lansarea unor incubatoare de afaceri pe acest "segment": Advanced Software Factory - care a creat Nest - si Internetgenesis. Daca Nest se adreseaza intreprinzatorilor din mai multe sectoare IT, precum wireless, software, Internet, Intranet, telecom, comert electronic, Internetgenesis nu "vaneaza" idei de afaceri, ci aduce idei (mai ales in zona web) care urmeaza sa fie dezvoltate de terti.

Proiecte similare exista insa si in afara spatiului privat: Consiliul Judetean Timis a creat un incubator software care urmeaza sa atraga fonduri de aproape 160.000 de euro, iar Universitatea Politehnica din Bucuresti a creat, la randul sau, un altul. Indiferent de cine a fost primul, ramane valabila o intrebare: de ce ar avea nevoie tinerii oameni de afaceri de un astfel de incubator? Un raspuns il da Adriana Achitei, CEO al GeCAD Software: "Ne dorim sa scoatem firmele mici din apartament si sa le dam posibilitatea sa creasca intr-un mediu de business". Momentan, incubatorul de afaceri al GeCAD are un chirias - X-act Communications, o firma cu patru angajati, specializata in web design, branding si consultanta pentru firme IT&C -, grupul lui Georgescu aflandu-se in discutii cu alte noua companii.

"Cum companiile din aceasta industrie au activitate si in strainatate, au nevoie de o imagine internationala. Am ales incubatorul GeCAD pentru ca astfel am putut avea sediul intr-un centru de afaceri si dispunem de toate facilitatile necesare unei firme mici", isi explica optiunea Dan Stefan Andrei, director X-act Communications.

Activitatea GeCAD Software in economia interna a intregului grup a reprezentat un bun exercitiu pentru etapa in care compania a inceput sa gazduiasca incubatorul de afaceri. Concret, compania condusa de Adriana Achitei face insourcing pentru celelalte firme din grup (GeCAD Net, Axigen), adica, mai putin pretentios spus, centralizeaza serviciile de PR, resurse umane, financiar, administrativ, logistic si legal. Iar acelasi lucru il va face de acum inainte si pentru chiriasii incubatorului. Companiile mici care vor fi gazduite in High-Tech Business Incubator nu mai trebuie sa se ocupe decat de business-ul lor propriu-zis, GeCAD urmand sa suporte 30-40% din cheltuielile firmei incubate. "Ceea ce oferim noi gratuit sunt serviciile de consultanta. In plus, ii asiguram chiriasului conexiuni in business", explica Adriana Achitei. In rest, chiriasul plateste o taxa care acopera chiria, utilitatile, serviciile de comunicatii.

Insa cel mai important avantaj pe care il poate avea o companie gazduita intr-un astfel de incubator este accesul la finantare. Cu atat mai mult cu cat GeCAD are incheiate parteneriate in acest sens cu MCI Management, din Polonia, si cu 3TS Capital Partners (cu investitii in Europa Centrala). Foarte probabil, primul eveniment organizat de companie pentru chiriasii sai va fi o intalnire cu organisme din tip venture-capital. "Exista mai multe fonduri de investitii interesate de Romania, insa acestea nu stiu de unde sa isi recruteze clientii", explica Adriana Achitei.

In SUA, 80% din cele peste 1.000 de incubatoare de afaceri existente sustin ca ofera si finantare chiriasilor. Pe de alta parte, nu e bine sa ne imbatam cu apa rece. Intentii de finantare a industriei software romanesti prin initiative de tip venture-capital sau angel investor au tot existat de-a lungul timpului, insa acestea nu au gasit proiecte interesante. Acum circa trei ani, George Haber, cel mai bogat roman din America, a venit in Romania cu un grup de investitori israelieni, insa acestia nu au fost atrasi de nici o companie. Cauzele acestui esec se gasesc undeva la jumatatea drumului: se poate spune ca nici fondurile de investitii nu fac suficiente demersuri pentru a gasi proiecte fezabile, dar nici tinerii antreprenori romani nu fac suficiente eforturi in acest sens.

O afacere "in fasa", cum este cazul companiei de web design care a venit deja la GeCAD, nu poate sta la nesfarsit intr-un incubator IT, desi durata de viata a acestuia este nedeterminata. "O companie nu poate sta in incubator mai mult de doi ani. Este un interval suficient de mare ca sa depaseasca faza de inceput", spune Achitei. In plus, daca ar sta mai mult de doi ani, rulajul chiriasilor ar fi mai mic. Acum, High-Tech Business Incubator poate gazdui cel mult 15 companii, acestea "cazandu-se" in birouri de 10-15 metri patrati, suprafata totala alocata din sediul GeCAD fiind de 300 mp.

Pe langa accesul la finantare (vital pentru un start-up), afacerile aflate in perioada de incubatie au nevoie si de clienti. De unde pot veni acestia? De multe ori, tot incubatorul ii gaseste. In cazul unui incubator privat, firma care il gazdudieste poate furniza comenzi companiei incubate. O asemenea afacere poate fi avantajoasa de ambele parti. Antreprenorii de start-up sunt bucurosi ca pot vinde, in timp ce compania-gazda poate negocia preturi mai bune decat daca ar fi sa apeleze la un furnizor obisnuit.

Avantajele unui chirias sunt, asadar, evidente. Care sunt insa beneficiile incubatorului? "In primul rand, avem beneficii de imagine, atat ca firma, cat si ca industrie nationala", explica CEO-ul de la GeCAD Software. Este mult mai usor sa te promovezi individual atunci cand vii dintr-o tara renumita pentru industria sa software. Aceasta este si convingerea lui Florin Talpes, presedintele Asociatiei Nationale a Industriei de Software si Servicii (ANIS).

Iar GeCAD a investit pana acum in acest tip de imagine aproximativ 50.000 de euro (amenajarea spatiului, retea de comunicatii si echipamente pentru receptie). Ideea de a crea campusuri tehnologice in care companiile sa beneficieze de infrastructura si resurse comune au avut-o si autoritatile. Va amintiti de propaganda facuta parcurilor tehnologice. Acestea nu sunt insa incubatoare de afaceri, adresandu-se in special companiilor deja dezvoltate. Un exemplu este parcul Tetarom din Cluj, unde au venit companii mari precum Ruwel AG din Germania sau A&A Medical din America. E adevarat ca tot Tetarom a ratat o investitie de 120 de milioane de euro din partea francezilor de la Montupet.

Cei de la GeCAD spun ca incubatorul lor este prima initiativa privata din Romania. Aflat in perioada de incubatie, incubatorul urmeaza sa isi arate rezultatele in urmatorii doi ani. La sfarsitul lui 2007 se va incheia primul ciclu de doi ani ai chiriasilor initiali. Atunci GeCAD va vedea daca firmele incubate vor avea suficienta energie pentru a respira singure in mediul de business. La americani, mecanismul functioneaza. Succesul incubatoarelor romanesti tine, teoretic, doar de copierea corecta a modelului. In termenii industriei, "copy"/"paste".