♦ Doar 1% din totalul medicilor din România sunt infecţionişti, specialişti importanţi în tratamentul pacienţilor cu COVID-19 ♦ Sunt 20 de judeţe cu sub zece medici infecţionişti, iar cele mai afectate sunt Ialomiţa, Giurgiu, Mehedinţi ♦ Capitala adună 25% din totalul de medici infecţionişti din ţară.

Zeci de spitale funcţionează fără infecţionist sau cu un deficit major de personal în această specialitate me­dicală, iar problema lipsei medicilor în plină pandemie de COVID-19 pune şi mai mare presiune pe sistemul medical de stat, dincolo de numărul în creştere de cazuri de infectare cu noul virus.

Ilfov, Ialomiţa, Tulcea, Giurgiu, Mehedinţi sunt judeţele unde există un medic sau doi infecţionişti, specialişti vitali în buna gestionare a protocoalelor din spitale astfel încât să fie limitată răspândirea virusului, dar şi a tra­tamentului pacienţilor cu Covid. Datele sunt furnizate de Colegiul Medicilor din România (CMR), la solicitarea ZF, şi cuprind medicii cu drept de liberă practică, pe specialitatea de boli infecţioase.

„A crescut foarte mult necesarul, cu atât mai mult cu cât nu avem acoperire la nivel naţional, sunt încă spitale care nu au propriul infecţionist sau au even­tual contracte de colaborare şi atunci este clar o nevoie crescută în acest domeniu“, a spus medicul infecţionist Valeriu Gheorghiţă, de la Spitalul Militar Carol Davila din Bucureşti.

Sunt spitale care au găsit soluţii în cadrul altor secţii din spitale, cum ar fi cea de epidemiologie sau pneumologie, medicii specialişti din aceste ramuri ocupându-se de pacienţii suspecţi sau confirmaţi cu noul virus.

„În mo­men­tul de faţă este o situaţie la nivel de ţară pentru că s-a suplimentat foarte mult nu-mă­rul de paturi. Avem patru medici infecţionişti încadraţi, avem şi medicul nostru epidemiolog din cadrul spitalului care şi-a luat specialitatea boli infec­ţioase. Din păcate în această perioadă nu avem cum să atragem alţi colegi pentru că toţi care au specialitatea într-un fel sau altul sunt blocaţi în alte spitale. Deocamdată stăm bine, noi ne asi­gurăm, dar creşte foarte mult n­umărul de cazuri, trebuie să supli­men­tăm numărul de paturi şi este mai greu de gestionat“, a spus pentru ZF Elena Bololoi, director de îngrijiri la Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta- Turnu Severin.

Mehedinţiul de altfel este la coada cla­samentului privind numărul de me­dici infecţionişti, iar în Spitalul Judeţean din Drobeta-Turnu Severin s-a luat mă­sura ca me­di­cii de la pneu­mo­lo­gie să facă parte din echi­pa cu medicul de boli infec­ţioase. Ju­de­ţul Mehe­dinţi are 241.000 de lo­cuitori, po­tri­vit celor mai recente date.

„În această perioadă me­dicul infecţionist este vital pentru că de la momentul în care se prezintă un pacient cu suspiciune trebuie să fie consultat, testat de un medic de boli in­fecţioase, apoi se continuă conduit tera­peutică în funcţie de diagnostic“, a mai spus Elena Bololoi.

Şi Brăila se confruntă cu un deficit de medici infecţionişti, doar patru medici infecţionişti asigurând asistenţa medicală, potrivit datelor CMR.

„În spital există patru medici de specialitate boli infecţioase şi un medic pediatru“, a transmis pentru ZF Mihaela Ra­soveanu, managerul Spitalului Ju­de­ţean Brăila. Oficialul spitalului a răspuns că se descurcă „greu“ cu deficitul de medici pe această specializare.

Spitalul orăşenesc Găeşti de exemplu, unitate transformată recent în spital care preia doar pacienţi cu COVID-19, nu are medic infecţionist, din informaţiile din presa locală. În plus, spitalul funcţionează cu deficit de medici pe mai multe specialităţi.

La polul opus, marile centre univer­sitare atrag ca un magnet medicii, iar Bu­cureşti de exemplu are un sfert din totalul me­dicilor infecţionişti din ţară, 180 de specialişti. Capitala este urmată de Cluj, Iaşi şi Timiş în topul celor mai bine pre­gătite zone cu medici infecţionişti.

De altfel, polarizarea din ramura bolilor infecţioase este o replică a diferenţelor dintre zone la tot ceea ce înseamnă sistem sanitar, de la număr de spitale, la număr de medici pe fiecare specialitate.

De unde vine deficitul de medici infecţionişti?

Din calculele ZF pe baza datelor dis­ponibile, 1,1% din totalul de medici din România sunt infecţionişti, o spe­cia­litate medicală de care este însă nevoie permanent pentru a ţine sub con­trol infecţiile, fie că este vorba de cele nosocomiale, fie că este cazul unei pan­demii ca în situaţia actuală. În total, sunt 60.000 de medici în România, po­tri­vit celor mai recente date de la Statistică.

Totuşi, organizarea sistemului medical nu a încurajat studentţii la medicină să aleagă această specialitate, secţiile de boli infecţioase fiind separate de spitale. În acest timp însă, nevoia de medici infecţionişi a crescut, lucru care a dus la acest deficit din prezent.

„Fiind specialităţi mono­disci­pli­nare, ele nu erau integrate din cauza contextului epidemiologic într-un spital pentru că erau acele boli contagioase şi era mai greu de creat circuite. A crescut necesarul de specialişti în boli infec­ţioase pentru că în momentul de faţă, con­form legislaţiei, fiecare spital ar trebui să aibă măcar un medic infec­ţionist la 400 de paturi, integrat în ser­viciilor de prevenire a infecţiilor aso­ciate asistenţei medicale“, a spus pentru ZF medicul infecţionist Valeriu Gheor­ghiţă, de la Spitalul Carol Davila Din Bucureşti. În plus, mai explică medicul, specialitatea de boli infec­ţi­oase nu este dezvoltată în sistem privat, nefiind atrac­tivă pentru stu­denţi, fiind o ra­mură a medicină complicată, aşa cum o arată şi actuala situaţie sanitară.

„România în mod particular are această specialitate de sine stătătoare pentru că în foarte multe ţări, inclusiv în Europa, specialitatea de boli infecţioase este cumva o supra-specializare din specialitatea de medicină internă. Nu poţi să faci ca atare boli infecţioase. Trebuie să faci medicină internă şi ulterior te poţi supra-specializa“, a mai spus medicul.

El a explicat că medicul infecţionist par­ticipă alături de ceilalţi specialişti în epi­demiologie, management, terapie intensivă, pneumologie la crearea de circuite ale pacientului, de la primire, triaj. Tot specialistul infecţionist ela­bo­rează protocoalele locale de diagnostic şi tratament, se ocupă şi de moni­torizarea şi tratamentul pacienţilor.

georgiana.mihalache@zf.ro