Comunitatea maghiară din România a pierdut aparent circa 200.000 de oameni într-un deceniu, conform primelor rezultate ale recensământului.

„Aceste cifre trebuie citite cu oarecare reţinere, fiindcă există 2,5 milioane de cetăţeni care nu au etnie, nu au religie şi care au fost trecuţi în datele statistice fără aceste elemente şi dacă mergem pe regula cifrelor mari şi în sociologie se spune că din cele aproape 2,5 milioane de persoane fără etnie, procentual, cam 6,5%-6,4% sunt maghiari. Deci din acest punct de vedere există o oarecare reţinere când vedem această cifră şi să încercăm să interpretăm rezultatele recensământului. Deci eu cred că mergând pe această logică, atunci undeva un milion şi spre două sute de mii de persoane de etnie maghiară, maghiari, locuiesc în România”, spune Kelemen Hunor.

Liderul UDMR afirmă că „pe de altă parte, există o scădere, cum există şi la români, din păcate, fiindcă migraţia economică, mobilitatea economică în 30-32 de ani ne-a arătat că dinspre est, inclusiv din România, dar nu numai, foarte multă lume se duce spre vest, de a găsi un loc mai bun, un trai mai bun şi aşa mai departe”.

„În ceea ce priveşte pe maghiarii din România, în primul deceniu de după Revoluţie am văzut că a fost o scădere foarte mare, mai ales în anii 90 au plecat foarte-foarte mulţi, peste procentul românilor, dacă vreţi să comparăm şi datele statistice sunt disponibile pentru toată lumea. Între 2001-2011 au plecat cam la fel şi nu există o diferenţă semnificativă între 2011-2022 în ceea ce priveşte procentul plecărilor, deci această migraţie permanentă nu s-a amplificat”, adaugă preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor atrage atenţia că „există o altă problemă care este valabilă pentru toată societatea românească şi pentru maghiarii din România”.

„Structura de vârstă a populaţiei, care pe mine mă îngrijorează mai mult decât această cifră de un milion o sută, un milion o sută şi ceva de mii, luând în calcul şi acele persoane care nu au declarat sau nu a fost posibilă stabilirea etniei, fiindcă au fost preluate din date statistice, fiindcă structura de vârstă ne arată o societate care se îmbătrâneşte foarte rapid şi în 2050, dacă lucrurile nu se vor schimba, atunci vom avea o problemă de a susţine instituţiile, de a susţine sistemul social, fiindcă undeva patru milioane şi un pic de cetăţeni vor fi activi şi vor munci pentru a susţine tot ce înseamnă societate, stat, instituţii. Deci acest lucru pe mine mă îngrijorează mult mai mult, dar sigur, există o scădere, nu putem nega şi această scădere trebuie interpretată exact în momentul în care vom avea toate datele definitivate, fiindcă acum nu vedem structura pe localităţi, nu vedem structura pe judeţe, nu vedem structura pe regiuni. De aceea, e greu să dai un verdict în ianuarie 2023””, încheie Kelemen Hunor.