În decurs de o săptămână, Kamala Harris a lansat o serie de propuneri economice menite să îi permită să câştige alegerile din SUA, dar acum riscă o reacţie negativă din partea economiştilor şi a grupurilor de afaceri, scrie FT. 

Planurile reflectă încercarea candidatei democrate la preşedinţie de a-şi modela propria marcă de populism economic la timp pentru alegerile din noiembrie - împrumutând mult din agenda preşedintelui Joe Biden, dar cu caracteristici distinctive pe care să le folosească împotriva lui Donald Trump.

Printre ideile economice ale lui Harris se numără creşterea ratei impozitului pe profit de la 21% la 28%, interzicerea la nivel federal a manipulării preţurilor în sectorul alimentar, un mare efort de creştere a ofertei de locuinţe şi mai multe scutiri de impozit pentru familiile cu copii şi pentru cei care cumpără pentru prima dată o locuinţă.

Elementul comun al propunerilor este că fiecare dintre acestea ar aborda preocupările exprimate de alegătorii americani obişnuiţi, de la inflaţia ridicată la costul locuinţelor şi cheltuielile legate de creşterea copiilor.

Măsurile aruncă vina pentru inflaţie asupra unui vinovat cunoscut: America corporatistă. Şi îi cer aceluiaşi vinovat să achite factura - prin impozite mai mari - care va aduce uşurare gospodăriilor din clasa de mijloc.

Unii economişti sunt îngrijoraţi, criticând măsurile pentru că ar putea conduce la o reglementare guvernamentală excesivă a economiei şi la introducerea unor denaturări dăunătoare ale pieţei sub forma controlului preţurilor.

„Este evident că acest plan nu a fost conceput pentru a atrage economiştii”, a declarat David Wessel, membru senior în studii economice la Brookings Institution, un think-tank nepartizan din Washington. „Acest plan mi s-a părut a fi un răspuns la focus grupuri. Vă puteţi da seama de ce sunt îngrijoraţi alegătorii şi, la urma urmei, prima sarcină pe care o are Kamala Harris este să câştige alegerile.”

Harris nu se oferă să refacă economia SUA cu acelaşi tip de ambiţie ca predecesorii săi democraţi. Barack Obama şi-a lansat preşedinţia în 2009, în plină criză financiară globală, şi a încercat să remodeleze sectorul bancar şi cel al sănătăţii din SUA cu o legislaţie radicală. Biden a intrat în funcţie în plină pandemie şi a promulgat apoi o legislaţie pe scară largă pentru a revitaliza industria americană.

Mai degrabă, Harris evidenţiază elemente ale agendei economice a administraţiei Biden care au fost populare în rândul alegătorilor, chiar dacă aprobarea lor cu privire la gestionarea economiei a scăzut - şi le pune în prim-plan în campanie.

„Multe dintre acestea sunt mai degrabă evolutive decât revoluţionare faţă de administraţia Biden”, a declarat Ernie Tedeschi, un fost economist al Casei Albe sub conducerea lui Biden.

În ceea ce priveşte locuinţele, Harris solicită o finanţare de 25 000 de dolari pentru avansurile care urmează să fie utilizate de cei care cumpără pentru prima dată o locuinţă, extinzând eligibilitatea pentru acest program, solicitând în acelaşi timp construirea a 3 milioane de noi unităţi de locuinţe şi promiţând să ia măsuri drastice împotriva investitorilor financiari care cumpără locuinţe în bloc.