Măsurile de corecţie a dezechilibrelor macroeconomice cu care se confruntă România, în special deficitul bugetar şi deficitul de cont curent, luate până acum au fost fie insuficiente, fie nu au avut efectele scontate, iar problemele persistă şi devin tot mai presante, ceea ce face ca riscurile unor consecinţe negative viitoare să crească semnificativ, atrage atentia Leonardo Badea, viceguvernator BNR.

”Raportat la PIB, ponderea deficitului bugetar s-a redus uşor la finalul anului trecut, iar ponderea deficitului de cont curent s-a diminuat într-o anumită măsură pe parcursul primelor luni ale acestui an. Aceste corecţii sunt însă insuficiente, iar nivelurile celor două deficite continuă să ne singularizeze, de o manieră negativă, prin raportare la ţările din vecinătate cu care suntem comparaţi de investitori. Există inclusiv riscul ca o parte dintre aceste corecţii să fie anulate de evoluţiile din a doua parte a anului curent, astfel că pieţele şi investitorii ar putea concluziona că ele au fost doar conjuncturale şi că nu există un proces durabil de reducere a deficitelor gemene, susţinut de politici adecvate şi eficiente”.

În opinia viceguvernatorului BNR, o astfel de situatie ar face ca echilibrul macroeconomic să devină greu de menţinut, iar riscurile apariţiei unei crize din cauze interne să crească semnificativ, cu impact asupra nivelului de trai al populaţiei şi al potenţialului de dezvoltare viitoare.

Al doilea motiv subliniat de Leonardo Badea este că România ar deveni şi mai vulnerabilă faţă de posibile şocuri economice exogene, a căror probabilitate este în creştere în contextul economic şi geopolitic european actual (principala destinaţie a exporturilor noastre).

”Riscurile interne se cumulează cu cele externe (şi ele mai ridicate acum), astfel că probabilitatea de apariţie a unui şoc (indiferent de sursă) care să ne împingă în criză economică este mai mare. Ne confruntăm cu riscuri economice şi geopolitice în creştere la nivel regional şi internaţional, iar mişcările capitalurilor străine care în ultimii ani ne-au fost favorabile se pot inversa oricând, ceea ce ne-ar putea afecta puternic în toate segmentele economiei”.

România are în prezent nivelul cel mai redus al ratingului de credit acordat de principalele trei agenţii internaţionale prin comparaţie cu Polonia, Cehia, Ungaria şi Bulgaria, respectiv pe cea mai de jos treaptă din categoria “investment grade”.

O deteriorare în continuare a evaluărilor investitorilor cu privire la riscurile investiţiilor în România ar duce la reducerea investiţiilor străine directe care susţin potenţialul de creştere şi eficientizare a economiei locale şi care (alături de fondurile europene atrase) finanţează de o manieră sustenabilă deficitul contului curent. De asemenea, ar creşte volatilitatea şi costurile investiţiilor străine de portofoliu, din care o parte importantă contribuie la finanţarea deficitului bugetar.

Cel de-al treilea motiv pentru care reducerea în continuare a deficitelor gemene este necesară rezultă din faptul că nivelul ridicat pe care îl au în prezent este expresia unei dinamici structural deficitare a economiei româneşti (atât în sectorul public, cât şi în cel privat), care în timp erodează potenţialul de dezvoltare viitoare (creşte povara datoriei, rămân mai puţine resurse pentru investiţii, se pierde competitivitatea etc.).

”Se adaugă aici faptul că de aceste corecţii depind într-o proporţie importantă fluxurile viitoare de fonduri europene, care sunt pentru România resurse ieftine (sau, în cele mai multe cazuri, gratuite) pentru finanţarea investiţiilor”.

În acest context, Leonardo Badea consideră că reducerea deficitelor este un pas care trebuie făcut pentru economia României şi pentru că, în lipsa acestor corecii, piata locală ar fi din ce în ce mai mult expusă la riscuri, la pierderea unor oportunităţi de dezvoltare şi la o (inevitabilă) încetinire (structurală) a ritmului de creştere ce va fi greu de surmontat.