♦ Pachetele de monitorizare sau evaluare post-COVID sunt pentru pacienţii care au trecut prin boală şi vor să se asigure că virusul nu le-a afectat organismul ♦ Se conturează o nouă nişă în piaţa medicală privată, pe fondul lipsei de timp, resurse şi intervenţie a statului.

Peste 740.000 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi în ultimul an, de la debutul pandemiei în România, iar nevoia de monitorizare pentru aceştia, mai ales pentru pacienţii cu forme medii şi grave, a generat un nou serviciu pentru operatorii privaţi din sănătate - monitorizarea post-COVID.

Aceste pachete pot fi accesate de toţi pacienţii care au avut COVID, iar preţurile pornesc de la 129 de lei şi pot ajunge şi la 2.000 de lei doar pentru monitorizare, adică un set de analize care înseamnă consultaţie de medicină internă/pneumologie, elec­trocardiogramă, RX pulmonar, glicemie, anticorpi şi alte câteva investigaţii puse pe listele jucătorilor privaţi.

ZF a analizat ofertele existente până acum în piaţă şi a adunat zece ope­ratori medicali privaţi care s-au adap­tat noilor realităţi din piaţă şi au dez­voltat astfel de servicii. Mo­mentan, ser­viciile de moni­torizare post-COVID sunt disponibile în doar câ­teva unităţi private din cadrul marilor re­ţele, de exemplu, în special în Bu­cureşti şi Cluj. Şi operatorii mai mici, cum este cazul Arcadia de exemplu, din Iaşi, au dezvoltat astfel de pachete. „Toate aceste măsuri ne-au ajutat nu doar să ne adaptăm noii realităţi economice, dar şi să optimizăm dinamica busi­nessului pentru pe­rioada următoare. Suntem pregătiţi să capturăm ven­i­turile care vor veni din zona de recu­pe­rare post pandemie“, potrivit unei declaraţii recente a lui Mihai Marcu, preşe­dintele MedLife, cel mai mare operator privat din ţară.

Şi reţeaua Regina Maria, primul operator medical din piaţă, are servicii de monitorizare a pacientului, împărţite în mai multe pachete. Pachetul standard este oferit gratuit de operator pentru pacienţii care au trecut prin COVID şi pentru medici, însă dacă solicitările vor epuiza bugetul lunar al reţelei, preţul pentru acest pachet standard este de 300 lei. Medicii vor putea beneficia oricând în schimb gratuit de pachetul complex.

„Sunt pacienţi care ne-au călcat pragul cu simptome ce au persistat până la câteva luni după depăşirea bolii, simptome ce pot fi prevenite sau ţinute sub control prin monitorizarea stării de sănătate“, declara recent într-un comunicat de presă Nirvana Georgescu, quality and patient safety director, reţeaua de sănătate Regina Maria.

Diferenţa dintre evaluare şi recuperare

Pachetele de monitorizare nu sunt decontate şi acestea diferă de la un operator la altul. Astfel, în urma evaluării, pacienţilor li se face un set de analize prin care medicii îşi dau seama dacă virusul a afectat starea de sănătate a pacienţilor sau a agravat nişte afecţiuni deja existente.

Depresii, agravarea afecţiunilor preexistente, modificări cardiace şi pulmonare semnificative, scăderea toleranţei la efort, accelerarea degenerării musculoscheletale de coloana, genunchi, şolduri sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă mulţi dintre cei care au trecut prin această boală, după cum se arată pe site-ul Provita.

Recuperarea medicală este următorul pas după evaluare, iar pacienţii plătesc pentru un set de şedinte de kinetoterapie pentru a restabili funcţiile afectate în urma infecţiei cu COVID.

Ce se întâmplă la stat?

În spitalele de stat se face evaluarea şi chiar recuperarea pacienţilor cu probleme respiratorii, inclusiv a celor care au trecut prin infecţia cu noul coronavirus. Nu există însă un pachet dedicat pacienţilor post-COVID, care să fie decontat de Casa de Asigurări de Sănătate.

Lipsa unui astfel de program face ca pacienţii să nu ştie că pot merge şi la stat pentru recuperare şi duce implicit la o lipsă de date statistice despre afecţiunile pacienţilor după infectare.

În plus, nu în toate spitalele există evaluarea sau recuperarea pacienţilor, din lipsa resurselor umane şi a timpului medicilor de a se ocupa şi de alte afecţiuni.

„Avem reabilitare, dar în acest moment nu putem vorbi de reabilitare într-un pachet pentru un pacient care să vină să se interneze pentru că avem foarte mulţi pacienţi cu forme acute. Pentru recuperarea pacientului cronic recomandăm exerciţii la domiciliu, încercăm să-i manageriem la domiciliu pentru că în spital nu sunt locuri în acest moment. Este o mare presiune legată de pacientul pneumologic, peste 75% dintre internări sunt urgenţe. Pe întreg pachetul de internare de zi facem reabilitare respiratorie“, a spus Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Bucureşti.

Ea a explicat că reabilitarea are scopul de a include în rutina pacientului o categorie de exerciţii adaptate pentru a-şi îmbunătăţi ulterior calitatea vieţii.

„Nu facem cu plată aceste servicii, dar nu pot să spun că serviciile sunt decontate la valoarea lor. Nu avem încă un cod de diagnostic în sistemul de stat care să ne permită să încadrăm aceşti pacienţi pe sindrom post-COVID. Lipseşte pe partea statistică şi eu nu am cum să văd pentru ce au venit. Sper că se lucrează la acest pachet cu Casa de Asigurări de Sănătate, e necesar şi pentru a vedea statitic ce se întâmplă“, a mai spus Beatrice Mahler.

În cadrul Spitalului Colţea din Bucureşti nu există un program de evaluare sau recuperare al pacienţilor care au avut COVID-19 din lipsa timpului, spune managerul Mircea Lupuşoru, numărul pacienţilor oncologici de care se ocupă în special spitalul fiind în continuă creştere.

Există însă şi exemple de spitale în ţară, în afara Bucureştiului, unde se face recuperare încă dinainte de pandemie pentru pacienţii cu probleme respiratorii.

„În cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti avem un compartiment de recuperare respiratorie, înfiinţat de patru ani. În acest compartiment se face şi recuperarea post-COVID. Avem la dispoziţie inclusiv o cameră hiperbară. Având medici de specialitate, sub coordonarea medicilor cardiolog, pneumolog, infecţionist şi de terapie intensivă, se face un program de recuperare respiratorie adaptat fiecărui bolnav în parte. Programul este decontat, decontarea pentru un pacient pentru 10 zile este modică, undeva la 1.300 lei. Nu este un pachet standard, este adaptat fiecărui pacient, noi nu facem medicină colectivă, ci individualizată după particularităţile fiecărui caz“, a spus Adrian Cotîrleţ, managerul Spitalului Moineşti din jueţul Bacău.

Ce soluţii au pacienţii?

►Până la crearea unui pachet pe care să îl poată accesa spitalele de stat, pacienţii care nu au acces la un spital public care să facă o evaluare sau recuperare post-COVID sunt nevoiţi să plătească din propriul buzunar inves­ti­ga­ţiile care să le spună dacă au sau nu afecţiuni după ce au trecut prin boală.

►Ioana din Bucureşti spune că a plătit 150 de lei pentru test de anticorpi la clinica OK Medical. Pe un grup de recomandări de medici, o pacienţă întreabă: „A facut cineva analizele post-COVID la o clinică privată? Îmi puteţi da detalii despre cum a decurs totul?“

►O altă pacientă întreabă: „Aş vrea să îmi recomandaţi un pneumolog foarte bun (de preferat un doctor care a lucrat cu pacienţi covid post-externare), care poate interpreta gravitatea afecţiunii pulmonare văzând CT-urile“.

►Astfel, cererea pentru astfel de investigaţii există, mai ales că numărul cazurilor de COVID continuă să se menţină la un nivel ridicat. Ieri au fost confirmaţi încă 5.200 de pacienţi care nu au mai avut înainte COVID.