Planul preşedintelui american Joe Biden de a finanţa prin majorarea impozitului pe profit un plan masiv care vizează investiţii de 2.000 de miliarde de dolari în infrastructură a declanşat prima ciocnire dintre noua administraţie şi marile corporaţii americane, ceea ce pune presiune pe viitorul proiectului, potrivit FT.

Marile corporaţii americane au aplaudat iniţial planul masiv anunţat de guvern, care cuprinde investiţii în zone variate, de la drumuri până la reţeaua electrică, cu fonduri special alocate pentru cercetare şi dezvoltare şi pentru îniinţarea de noi facilităţi de producţie.

Totuşi, unele dintre cele mai mari grupuri din SUA au intrat în coliziune cu administraţia Biden şi ameninţă că se vor opune acestui pachet, din cauza iniţiativei preşedintelui american de a finanţa aceste eforturi printr-o majorare a impozitului pe profit – o mutare care ar diminua efectul produs de tăierile de taxe ale lui Trump din 2017.

Conform planului lui Biden, impozitul pe profit ar urma să crească de la 21% la 28%, rămânând încă departe de nivelul de 35% la care s-a ajuns în timpul administraţiei Obama.

Mai mult, planul lui Biden ar urma să majoreze impozitul minim perceput pentru câştigurile din străinătate şi să elimine prevederile din codul fiscal care le permit companiilor să mute profitul în jurul lumii pentru a plăti taxe mai mici.

Miercuri, Biden a atacat în mod direct companiile din topul Fortune 500, adică cele mai mari companii americane, numind Amazon drept un jucător care nu plăteşte destule taxe la nivel federal.

Oficialii de la Casa Albă au încercat săptămâna aceasta să explice că veniturile statului din impozitul pe profit aplicat companiilor vor reprezenta în continuare un procent scăzut din PIB, mai ales în comparaţie cu media OECD.

Chiar dacă mediul de business a apreciat măsurile luate până acum de Biden, „luna de miere” s-a încheiat săptămâna aceasta.

Camera de Comerţ a Statelor Unite a criticat planul lui Biden de a finanţa investiţiile în infrastructură prin majorarea impozitului pe profit. Totodată, Asociaţia Naţională a Producătorilor a anunţat că o astfel de mutare ar „da timpul înapoi până la politicile arhaice care le-au oferit altor ţări avantaje asupra Americii”.