Medicul Şerban Brădişteanu, şeful Secţiei de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca din Capitală, a fost achitat de Curtea de Apel Bucureşti, prin decizia de joi fiind menţinută hotărârea luată în primă instanţă, de Tribunalul Bucureşti.

Instanţa a respins, astfel, acţiunea civilă formulată de Administraţia Naţională a Penitenciarelor ca nefondată.

Totodată, judecătorii au dispus ridicarea sechestrului asigurator, măsură impusă de procurori, cu privire la un apartament şi un imobil din Bucureşti, precum şi la un imobil din Izvorani aparţinând medicului.

În acest proces, medicul Brădişteanu a fost acuzat că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari şi o alta, în mai multe tranşe, de trei milioane şi jumătate de euro, toţi banii fiind daţi de o firmă austriaco-elveţiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădişteanu ar fi facilitat companiei câştigarea unei licitaţii pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfăşurată în anii 2001-2002.

Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus, în august 2006, blocarea tuturor conturilor din România şi Europa atribuite medicului Şerban Brădişteanu, precum şi instituirea unui sechestru asigurator asupra proprietăţilor sale.

Urmărirea penală împotriva medicului Brădişteanu a fost declanşată de procurorii anticorupţie în 16 iunie 2006. Câteva zile mai târziu, în 27 iunie 2006, acesta a primit o viză turistică pe zece ani pentru Statele Unite ale Americii, unde, potrivit declaraţiei sale, dorea să meargă pentru a se trata.

Potrivit anchetatorilor, Brădişteanu s-ar fi ocupat personal de licitaţia în valoare de 20 de milioane de dolari, sumă plătită de Ministerul Justiţiei, condus atunci de Rodica Stănoiu, pentru cumpărarea tehnicii medicale. "Ceilalţi membri ai comisiei au arătat că medicul Brădişteanu s-ar fi ocupat de toate aspectele acestei licitaţii şi că ei doar ar fi semnat. Pentru asta sunt învinuiţi de abuz în serviciu", susţineau anchetatorii.

În urma licitaţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor s-a considerat păgubită, constituindu-se parte civilă cu suma de 150 de miliarde de lei vechi.

Pe de altă parte, o parte din aparatura medicală achiziţionată este extrem de sofisticată, nejustificându-se cumpărarea ei, cu atât mai mult cu cât nu au fost pregătiţi medici să o utilizeze.

În anul 2001, Brădişteanu, care era şi senator PSD, a fost numit, în baza Ordinului Ministerului Justiţiei 1269/19 iunie 2001, preşedinte al comisiei de licitaţie organizate pentru achiziţionarea de echipamente medicale de înaltă performanţă în vederea dotării unor unităţi sanitare din reţeaua Direcţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a Spitalului "Profesor dr. Constantin Angelescu", aflate în subordinea Ministerului Justiţiei.

La data organizării licitaţiei, Brădişteanu era şi senator, iar implicarea acestuia în organizarea licitaţiei a fost peste limitele legale, prin aceea că a întocmit caietul de sarcini atât în limba română, cât şi în limba engleză şi l-a distribuit participanţilor, sarcină ce revenea Autorităţii contractante şi nu preşedintelui comisiei de licitaţie, aşa cum rezultă din procesul-verbal al comisiei de licitaţie din data de 10 octombrie 2001.

Fişele de evaluare oferte au fost întocmite de Brădişteanu şi nu de către membrii comisiei de evaluare, aşa cum ar fi trebuit, fapt demonstrat de lipsa semnăturilor acestora, da şi de declaraţiile persoanelor care au fost audiate de către procurorii anticorupţie, care au arătat că fostul senator a întocmit personal fişele de evaluare.

Procesul medicului Brădişteanu a fost marcat de amânări succesive, multe dintre ele fiind cauzate de întârzieri în realizarea expertizelor de specialitate cerute de instanţă. Una dintre acestea arăta, spre exemplu, că stetoscoapele şi tărgile sunt echipamente medicale de înaltă performanţă.

Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA în această cauză, fostul senator PSD Şerban Brădişteanu a cheltuit, în doi ani, peste 737.000 de franci elveţieni pe haine, ceasuri, bijuterii, sejururi în ţări exotice şi cazări la hoteluri de lux, dar şi pe extravaganţe precum focuri de artificii.

Şeful Secţiei de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca din Capitală a mai fost implicat într-un proces. La începutul lunii martie, el a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea lui Adrian Năstase.

Brădişteanu fusese trimis în judecată de procurorii DNA în 6 decembrie 2012. Procurorii arătau în rechizitoriul trimis instanţei că, în 20 iunie 2012, Completul de cinci judecători al instanţei supreme l-a condamnat definitiv pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare pentru folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. În aceeaşi zi, Tribunalul Bucureşti a emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea, conţinând menţiunea expresă de încarcerare în penitenciar a lui Adrian Năstase.

După decizia instanţei, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, fiind dus la Spitalul de Urgenţă Floreasca.

"În condiţiile în care Adrian Năstase şi-a provocat leziuni prin împuşcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti şi, cu această ocazie, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian", notau procurorii în rechizitoriu.

Anchetatorii precizau că medicul Şerban Brădişteanu şi-a folosit prerogativele sale de medic specialist în chirurgie cardiovasculară şi şi-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secţiei pe care o conducea, deşi diagnosticul medical nu impunea internarea în acea secţie, iar primele intervenţii medicale au fost realizate de un alt doctor, dintr-o altă secţie.

"În continuare, deşi nu a făcut nicio menţiune cu privire la necesitatea unei intervenţii chirurgicale cardiovasculare în fişa medicală a persoanei condamnate, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice şi a transmis că persoana condamnată are şi alte afecţiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente gestionate deja de un alt medic", mai arătau procurorii.

Brădişteanu a mai fost acuzat că a evitat să comunice oficial reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti dacă Adrian Năstase poate fi încarcerat.

Adrian Năstase a fost internat la Spitalul Floreasca din 20 până în 26 iunie 2012, când a fost dus la Spitalul Penitenciar Rahova, după ce Tribunalul Bucureşti a stabilit că spitalizarea lui nu împiedică punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei.

În 18 martie 2013, Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

În 6 ianuarie 2014, Adrian Năstase a fost din nou încarcerat, după ce a fost condamnat, în dosarul "Zambaccian", la patru ani de închisoare cu executare. În 21 august 2014, Adrian Năstase a fost eliberat condiţionat, după ce a executat o treime din pedeapsă.