Conform ministrului de finanţe Marcel Boloş, aceste măsuri au fost concepute pentru a asigura necesarul de finanţare şi pentru a eficientiza cheltuielile publice, într-un context economic dificil.

Pentru a sprijini autorităţile locale care derulează proiecte de investiţii, Ministerul Finanţelor a propus flexibilizarea condiţiilor de utilizare a veniturilor proprii ale instituţiilor publice. Acestea vor putea fi folosite atât pentru acoperirea cheltuielilor curente, cât şi pentru cheltuieli de capital, facilitând astfel o mai bună gestionare a resurselor disponibile.

În plus, prefinanţarea acordată pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi rambursabile va fi majorată de la 10% la 30%, oferind o bază financiară mai solidă pentru demararea şi continuarea investiţiilor.

Un alt aspect important este utilizarea excedentelor bugetare ale autorităţilor publice pentru finanţarea cheltuielilor legate de energia termică, asistenţa socială destinată persoanelor cu dizabilităţi şi pentru investiţiile realizate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi Politica de Coeziune.

Totodată, proiectele etapizate cu finanţare din fonduri europene vor putea beneficia de împrumuturi contractate prin Trezoreria Statului, oferind astfel o sursă suplimentară de finanţare pentru finalizarea acestora.

Ministerul a dublat plafonul de contractare a împrumuturilor pentru unităţile administrativ-teritoriale de la 1 miliard lei la 2 miliarde lei, iar plafonul de tragere a fost majorat cu 700 milioane lei. Aceste măsuri vor permite administraţiilor locale să acceseze resursele financiare necesare pentru a susţine proiectele locale şi pentru a răspunde nevoilor comunităţilor.

Pentru a contribui la reducerea deficitului bugetar, actul normativ prevede o serie de măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice. Astfel, plata diferenţelor salariale dintre drepturile stabilite şi cele aflate în plată va fi eşalonată în perioada 2025-2029, reducând presiunea asupra bugetului pe termen scurt.

Începând din septembrie 2024, anumite categorii de cheltuieli, precum cele pentru bunuri şi servicii şi cheltuielile de investiţii, vor fi limitate. De asemenea, stimulentele acordate din fonduri externe nerambursabile şi decontarea cheltuielilor de transport pentru concedii vor fi restricţionate.

Emiterea şi plata titlurilor de despăgubire în domeniul proprietăţii vor fi reglementate mai strict, pentru a asigura o gestionare prudentă a acestor obligaţii. Organizarea de noi concursuri pentru posturi publice va fi suspendată, iar exceptarea instituţiilor publice de la reorganizare sau comasare va fi amânată până la finalul anului 2024.

Fondurile obţinute din emisiunea de eurobonduri verzi vor fi direcţionate către finanţarea proiectelor de infrastructură feroviară şi de metrou, contribuind astfel la dezvoltarea infrastructurii naţionale. Aceste măsuri sunt esenţiale pentru a sprijini autorităţile locale în realizarea proiectelor de importanţă majoră pentru comunităţi şi pentru a asigura o gestionare responsabilă a bugetului de stat.