"Secolul trecut s-a numit secolul martirilor", a spus cardinalul Angelo Amato. "În toată lumea, forţele răului s-au dezlănţuit contra creştinilor, cu tragedia mexicană, persecuţia spaniolă, exterminarea nazistă, holocaustul comunist. Şi România a trăit calvarul său, cu ceea ce istoricii numesc una dintre cele mai groaznice persecuţii ale secolului". În această tragedie, a spus Amato, "apare figura monseniorului Vladimir Ghika, nepot al ultimului prinţ al Moldovei. Convins că a fi catolic înseamnă 'a deveni şi mai ortodox', s-a convertit în tinereţe la catolicism. El dorea unitatea Bisericii. Pentru el, Orientul şi Occidentul erau cei doi plămâni ai singurei Biserici a lui Cristos".

Episcopul ortodox Varlaam Ploieşteanul, vicar patriarhal, prezent la liturghie, a declarat că Valdimir Ghika, născut într-o familie ortodoxă, a adus împreună "cele două tradiţii, cea răsăriteană şi cea apuseană", întrucât "a avut ceva care i-a unit pe toţi credincioşii din România: suferinţa şi rezistenţa împotriva opresiunii regimului comunist".

"Europa creştină, Europa democratică, Europa luminilor, Europa filantropiei, Europa anti-totalitară sunt doar câteva ipostaze rezumate în viaţa şi activitatea Fericitului Vladimir Ghika. Prin beatificarea monseniorului Vladimir Ghika, Biserica Catolică din ţara noastră dezvăluie lumii, o dată în plus, contribuţia sa activă la consolidarea unui spirit românesc european. Comunitatea catolică din ţara noastră – şi evenimentul de astăzi îmi susţine afirmaţia pe deplin – este parte a unui efort comun, de secole, de edificare a naţiunii române moderne şi a binelui comun al societăţii. Beatificarea monseniorului Vladimir Ghika este un moment de mare sărbătoare pentru Biserica Catolică de ambele rituri din România şi un prilej de bucurie pentru toţi românii", a afirmat premierul Victor Ponta, în mesajul emis de Palatul Victoria cu ocazia beatificării.

Beatificarea monseniorului Vladimir Ghika reprezintă cel mai important eveniment după vizita Papei Ioan Paul în România, a declarat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti (ARCB), preotul Francisc Doboş. Beatificarea, prima de acest fel celebrată de ARCB, înseamnă că Vladimir Ghika primeşte titlul de "Fericitul", ultima fază înaintea canonizării, prin care Biserica acordă titlul de "Sfânt". Vladimir Ghika va fi comemorat la liturghie în fiecare zi de 16 mai, ziua morţii sale, iar credincioşii catolici din toată lumea îl vor putea invoca în rugăciunile lor.

Întrebat de Radio Vatican ce moştenire spirituală aduce Bisericii beatificarea lui Vladimir Ghika, cardinalul Angelo Amato a spus: "Sunt trei mesajele sale. Primul priveşte grija faţă de ecumenism. Visa unitatea Bisericii şi propunea sfinţenia ca pe un mijloc indispensabil pentru promovarea unităţii creştinilor. El vedea în martiriul milioanelor de ortodocşi persecutaţi, mai ales în Rusia şi în Europa de Est de regimurile comuniste garanţia unei adevărate învieri care, în logica misterului pascal, trebuia să conducă la regăsirea unităţii. Cel de-al doilea aspect priveşte angajarea sa concretă în favoarea refugiaţilor, a răniţilor în război şi a bolnavilor, ducându-se în întâmpinarea lor, vizitându-i şi acordându-le asistenţă. Cel de-al treilea aspect priveşte mărturia sa ca martir, sub acel regim inuman al stalinismului. Lungi şi epuizante interogatorii ziua şi noaptea, lovituri atât de violente încât a riscat pierderea auzului şi a vederii, simularea repetată a spânzurării. El a suportat cu încredere şi curaj acest martiriu, cu ajutorul rugăciunii".

Mărturia preotului greco-catolic Matei Boilă, fost deţinut politic în timpul regimului comunist, despre Vladimir Ghika:

Vladimir Ghika s-a născut în ziua de Crăciun a anului 1873 la Constantinopol în familia de principi care a dat Moldovei şi Valahiei zece domnitori. După ce a studiat literatură şi drept, medicină şi istorie, ajunge la Roma unde studiază filozofie şi teologie cu dominicanii Sfântului Toma. În 1902 intră oficial în Biserica Catolică şi va lucra toată viaţa în favoarea unităţii Bisericii, informează site-ul vladimir-ghika.ro.

În tinereţe îl însoţeşte în misiunile diplomatice pe fratele său Dimitrie, dar este mereu gata să pună în practică idealuri caritabile. Le-a adus la Bucureşti pe surorile Sfântului Vicenţiu de Paul şi cu ele a pus bazele primului dispensar gratuit pentru săraci. A creat un serviciu de ambulanţe pentru victimele răscoalei din 1907 şi a îngrijit soldaţii bolnavi în timpul războiului din Balcani, ca şi în primul război mondial.

În 1923 este hirotonit preot la Paris, unde şi lucrează pentru străinii şi marginalizaţii din Villejuif. Tot în favoarea lor a întemeiat şi Comunitatea Sfântului Ioan la Auberive. Este numit de către Papa Protonotar Apostolic şi membru al comisiilor de pregătire a Congreselor Euharistice. Începând cu 1939 îl regăsim în România unde rămâne chiar şi după 1947, când ştia că se apropie vremuri de suferinţă pentru compatrioţii săi. Pentru că a susţinut comuniunea cu Roma a Bisericii Catolice în România a fost arestat în 1952 şi condamnat un an mai târziu. Moare la data de 16 mai 1954.

Documentarul româno-francez "Scrisori către fratele meu în exil", care urmăreşte corespondenţa între Vladimir Ghika şi fratele său Dimitri, diplomat exilat în Elveţia, despre instalarea progresivă a terorii staliniste în România:

Procesul informativ în vederea beatificării şi canonizării a început în 2002. Dosarul complet a fost înaintat la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor pe 2 februarie 2012. Pe baza acestuia, după ce a avut părerea unanimă a teologilor şi a Cardinalilor, Sfântul Părinte Papa Francisc a recunoscut martiriul lui Vladimir Ghika pe 27 martie 2013, făcând posibilă beatificarea pe 31 august 2013.

Cu ocazia beatificării monseniorului Vladimir Ghika, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti a amenajat în subsolul palatului arhiepiscopal un muzeu dedicat monseniorului, care reconstruieşte povestea vieţii monseniorului prin intermediul fotografiilor, ilustraţiilor, obiectelor legate de viaţa şi activitatea lui. Muzeul este deschis spre vizitare în perioada 24 august – 22 septembrie, cu program special în zilele de 31 august (15.00-20.00) şi 1 septembrie (9.00-14.00). Intrarea la muzeu este gratuită. Pentru vizitarea muzeului, la dispoziţia vizitatorilor va fi mereu un ghid.

Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti intenţionează şi să construiască o nouă biserică, dedicată lui Vladimir Ghika, în Parohia Sfânta Tereza, în zona Cimitirului Bellu.

Liturghia de beatificare, transmisă de postul francez de televiziune KTO: