Profesia de antreprenor consta in a face modela scenarii de viitor si a incerca sa gasesti solutii care sa se potriveasca acestor scenarii. Profesia de statistician si contabil presupune inregistrarea datelor dupa ce evenimentele au avut deja loc. Recesiunea economica declansata de epidemia COVID19 va fi una brutala si extrem de rapida, cu impact direct in toate sectoarele economiei. Modul in care Guvernul Romaniei va raspunde si mai ales timpul de raspuns va determina daca acest impact va fi unul scurt sau unul de durata cu consecinte tragice economice.

Singurul mod in care pot sa imi aduc contributia in societatea romaneasca este sa incerc sa modelez pentru a pune lucrurile in perspectiva si a pune niste numere pe masa pentru discutii. Prea multe discutii si masuri de urgenta vizeaza detaliile unui fenomen dar nu adreseaza magnitudinea lui. Impresia mea este ca se crede in randul guvernului ca acest fenomen va fi de scurta durata, o luna maxim doua, dupa care lucrurile se vor intoarce la normal.

Mai jos voi modela scenariul de viitor asa cum il vad multi economisti de top mondial in acest moment (printre care si Mohamed El- Erian) si acest scenariu a determinat guvernele europene si ale USA sa stabileasca pachete de ajutor la nivelul de 10% din PIB cu executie imediata.

1. Distrugerea cererii si ofertei – stopaj economic.

Stoparea unei economii nu s-a intamplat niciodata unor economii moderne bogate. Singurele cazuri inregistrate au fost economii sarace aflate in colaps. Distrugerea surselor de venit si explodarea somajului in USA in Marea Depresiune din 1929 este singura situatie comparabila in istoria moderna economica. In 1929 somajul a ajuns la 25% fata de 10% cat a fost inregistrat intr-o recesiune “normala”. Companiile au intrat in criza de lichiditati, au concediat salariati si au inchis portile, lipsa de venit generand distrugere a cererii de consum – cerc vicios distrugator.

1. Lipsa de lichiditate in companii si sistemul bancar- criza a creditului

SUA a pompat pana acum deja peste 2000mld US$ in pietele monetare pe termen scurt pentru a finanta bancile care aveau nevoie de finantare datorita utilizarii la maxim a creditelor de capital de lucru de catre companii care adunau disperate cash. Acest fenomen s-a intamplat si in timpul recesiunii din 2008 in care bancile au fost sustinute de catre bancile centrale.

Romania nu este USA, insa avem propria moneda nationala din fericire. Anticipez o reducere drastica a bilantului bancilor straine cel putin la nivelul 2008-2009 cand bancile isi vor directiona capitalul catre compania mama, incercand sa sustina nevoia de lichiditate a celor mai mari clienti care le pot provoca colapsul in caz de default. Romania este o piata secundara pentru aceste banci si in Romania majoritatea larga a angajatilor din economie vin din sectorul IMM (intreprinderi mici si mijlocii). Nu spun asta ca sa blamez bancile, fiecare entitate ia masurile optime de continuitate, insa acest fenomen poate fi contractarat cu masuri expuse mai jos.

Sustinerea segmentului IMM prin facilitati de credit de capital de lucru de catre Guvernul Romaniei prin garantare si prin acordarea directa de facilitati de credit (fie prin banci, fie direct prin conturile Trezoreriei). Cred ca acordarea de facilitati direct din conturile de Trezorerie firmelor va evita riscul intarzierii procesarii cererii de creditare daca aceste facilitati vor fi acordate prin banci. Cel mai indicat ar fi o solutie mixta, folosind ambele canale si avand portaluri internet dedicate companiilor pentru a face procesul de aplicare simplu si rapid. Timpul de raspuns pentru a evita stopajul economic este cheie.

1. Ajutor acordat direct salariatilor aflati in situatia de somaj tehnic

Guvernul Romaniei a initiat deja masuri in acest sens, insa aceste masuri sunt, dupa parerea mea, insuficiente si nu iau in calcul prelungirea starii de semi-paralizie economica datorata COVID19. Guvernul USA a luat deja in calcul acordarea de compensatii pentru americanii care vor pierde venitul datorita crizei economice cu plati directe in conturile persoanelor afectate. Pachetul de ajutor propus de Guvernul Statelor Unite este de 2000mld$ la nivelul de 8% din PIB, si asta pentru cea mai competitiva economie de pe planeta.

Guvernul Romaniei trebuie sa ia in calcul scenariul cel mai rau in care va fi nevoit sa sustina pentru restul anului 2020 circa 25% din forta de munca salariala a Romaniei.

Mai jos am creat niste tabele care sa dea o idee despre magnitudinea problemelor si sa puna niste cifre pe acest narativ.

Estimarea valorii totale a pachetului de masuri de stimulare economica este de circa 105 miliarde RON (reprezentand 10% din PIBul Romaniei din 2019), din care 29 de miliarde RON vor fi adresate salariatilor ce vor pierde venit si circa 75 miliarde RON vor fi intr-un pachet de finantare a companiilor din economia Romaniei.

Vedeti AICI estimarea bruta a pachetului de ajutor pentru salariati compensare pierdere venit an 2020

Acest articol are ca scop demararea urgenta a discutiilor la nivel executiv guvernamental privind masurile de stimulare economica, avand cifre clare si tinte care sa defineasca corect magnitudinea problemelor cu care ne confruntam. Inactiunea sau jumatatile de masura vor conduce la amplificarea crizei economice la nivele fara precedent pentru Romania (poate comparat cu hiperinflatia anilor 1992-1998 pe care am trait-o), timp in care economiile evaluate care au elaborate aceste pachete de ajutor vor traversa aceasta criza mult mai rapid si evitand contractii economice majore.

Speranta mea este ca vom vedea o mobilizare a expertilor autentici si o colaborare stransa cu expertii marilor economii europene la nivel guvernamental care ne pot ajuta cu experienta lor si solutiile deja gasite de Germania si Franta, pentru a mentiona doua modele de urmat.

Cristian Constantinescu, fondatorul Nala Cosmetics România