2006 e anul in care piata de energie se va deschide la 100%, dar si anul cu ultimele luni in care va fi reglementata. Asteptata cu nerabdare de unii consumatori, liberalizarea e privita cu scepticism de altii, pentru care va aduce majorari de preturi - sau chiar falimentul.

De cele mai multe ori legile si deciziile noi aduc schimbari bune pentru unii si "ciume" pentru altii. Nici deschiderea pietei de energie nu va scapa de impartirea pietei intre avantajati, dezavantajati si indiferenti. Cu alte cuvinte, efectele liberalizarii se vor imparti la toti consumatorii, producatorii, furnizorii, la toata lumea cate un pic. Teoretic, liberalizarea inseamna posibilitatea tuturor consumatorilor de a alege de la cine vor cumpara curent electric. Inseamna facturi mai mici pentru unii si mai mari pentru altii. Inseamna posibilitatea producatorilor de a vinde energia la cel mai bun pret negociat, mai inseamna si o lupta de supravietuire pentru cei ineficienti.

Cei mai avantajati de deschiderea totala a pietei vor fi marii consumatori de energie si producatorii eficienti. Marii consumatori vor putea sa isi negocieze tarife avantajoase la electricitate si sa isi scada astfel costurile. Pentru cel mai mare consumator de energie, ALRO Slatina, momentul liberalizarii va permite sa incheie contracte directe de achizitie cu producatorii pentru toata energia consumata. "Efectele simtite atat pe termen scurt, cat si pe termen lung vor fi siguranta alimentarii constante cu electricitate la preturi stabilite clar si predictii bugetare mai exacte.

In felul acesta, ALRO va putea fi, in continuare, competitiv si isi va putea realiza un plan de afaceri recunoscut inclusiv de institutiile de creditare internationale", spune vicepresedintele CA al companiei, Marian Nastase. ALRO consuma 8% din productia de energie a Romaniei (avand consum constant, indiferent daca e zi sau noapte), iar majorarile tarifelor s-au reflectat de fiecare data in rezultatele financiare, dat fiind faptul ca energia electrica reprezinta 35% din costurile de productie ale companiei, mai spune Marian Nastase.

De aceea companii mari ca ALRO, Mittal Steel Galati - un alt mare consumator de energie -, combinatele chimice sau cele din industria celulozei si hartiei asteapta liberalizarea totala a pietei pentru a putea incheia contracte directe de achizitionare a energiei direct cu producatorii, mai ales ca pana acum, in conditiile pietei reglementate, statul nu a luat nici o masura de protectie a preturilor pentru marii consumatori, care au platit si inca mai platesc preturi cu mai mult de 50% mai mari fata de concurentii lor din alte tari. Ceea ce a afectat in timp competitivitatea produselor romanesti pe piata externa, dar a fost si un minus in calcularea unei investitii cu consum mare de energie in Romania. Tari europene, cum ar fi Franta, au luat masuri de sprijinire a industriilor pentru care energia electrica reprezinta materie prima, dar care au si particularitati in consum.

Pe urmatoarea treapta a avantajatilor stau consumatorii medii, care de asemenea pot sa isi negocieze contractele, daca nu direct cu producatorii, cel putin cu furnizorii alternativi, care le pot oferi pachete atractive. "Nu putem spune ca ne asteptam la preturi mai mici, dar ne asteptam sa incheiem contracte care sa ne asigure ca nu ne vom mai trezi la mijlocul anului ca trebuie sa scoatem bani in plus pentru ca s-a scumpit curentul. De asemenea, ne asteptam sa avem siguranta in alimentare si remedieri rapide ale defectiunilor", spune Aurel Rizea, presedintele executiv al Asociatiei Producatorilor de Mobila. Consumatorii medii spre mici sunt insa cei care au avut probleme si pana acum si sunt si cei care trebuie sa faca mai multe eforturi pentru a beneficia de tarife mai bune. Pana acum, desi erau consumatori eligibili, nu prea puteau sa isi negocieze tariful, deoarece erau mici si nu reprezentau un profit deosebit pentru producatori/furnizori. Odata cu liberalizarea, ei vor putea sa negocieze un tarif mai bun la nivel de asociatii de consumatori.

"Pana acum, nu a fost un cadru legal care sa ne permita sa facem acest gen de negociere", spune  presedintele Federatiei Producatorilor si Importatorilor de Textile din Romania (FEPAIUS), Maria Grapini. Aceasta adauga insa ca, in ultima luna, producatorii din industrie au cumparat energie de pe bursa, ceea ce le-a adus intrucatva un pret mai bun. "Producatorii de textile sunt in mare majoritate mici consumatori, cu consum de la 20 MWh pana la 120 MWh, in functie de profilul activitatii", spune Maria Grapini.

Consumatorii eligibili mici care nu vor reusi sa isi negocieze contractele vor ramane in randul consumatorilor captivi. Odata cu liberalizarea, si consumatorii captivi ar putea sa isi negocieze contractele, ca si asociatiile de locatari (nu in forma unora actuale, ci sub forma largita, deoarece este nevoie de un numar minim de consumatori) sau se pot baza pe reglementarile ANRE pentru captivi. Deocamdata, ANRE nu a precizat care va fi modalitatea aleasa pentru captivi.

Un posibil scenariu l-a facut pentru BUSINESS Magazin Jean Constantinescu, presedintele Institutului pentru Folosirea si Amenajarea Surselor de Energie (IRE). "Se ia o regiune a tarii (fie in actuala impartire in opt regiuni de distributie, fie in alta), se pregateste un caiet de sarcini in care pe prima pozitie se afla pretul la consumator, pe urmatoarele pozitii fiind intreruperile, remedierile etc, mai precis un pachet coerent, in care fiecare element are punctajul sau. Se scoate acest caiet la licitatie si va castiga un furnizor, care poate fi furnizorul local sau altul, iar astfel se da siguranta consumatorului ca, chiar daca pretul pe care il plateste este mai mare decat cel pe care il platea inainte, este totusi varianta cea mai prietenoasa pentru el", spune Jean Constantinescu.

Dar de ce exista varianta ca pretul sa fie mai mare? In primul rand, studiile arata ca prima faza postliberalizare aduce cresteri de pret pana la un punct, cauzate in special de eliminarea totala a subventiilor, pentru ca apoi pretul sa se aseze. In al doilea rand, pretul va depinde si de evolutia pretului gazului si a combustibililor lichizi, deoarece mare parte din productia necompetitiva se produce pe gaz, pacura si pe huila.