♦ În primul semestru la nivel naţional numărul locuinţelor tranzacţionate a crescut cu numai 3% faţă de S1 2021 în timp ce în Bucureşti volumele au urcat cu 19%, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

În luna iunie 2022 au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 52.946 de imobile – luând în calcul atât locuinţe cât şi terenuri, cu 11.660 mai puţine faţă de luna mai. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna iunie este cu 1.835 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021, potrivit datelor ANCPI.  Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în iunie 2022, în Bucureşti – 10.616, Ilfov – 3.495 şi Braşov – 2.714. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Călăraşi – 292, Covasna – 309 şi Teleorman – 313. În primele şase luni ale anului 2022 au fost tran­zacţionate 341.073 de imobile, cu 21.176 mai multe faţă de perioada similară a anului tre­cut. Cele mai multe vânzări au fost în­registrate în luna martie – 72.123, iar cele mai puţine, în ianuarie – 39.510.

„Datele ANCPI arată că numărul locuinţelor vândute în Bucureşti şi Ilfov în semestrul unu din 2022 a fost cu 16,6% mai mare comparativ cu primul semestru din 2021 – când s-a înregistrat un record absolut, vânzările de locuinţe au fost la un vârf absolut şi totuşi avem creşteri şi în 2022. Iar majorarea anuală a nu­mă­rului de tranzacţii înregistrată la nivel naţional a fost de 3% în primele şase luni din acest an“, explică Andrei Sârbu, CEO, SVN Romania.

Statisticile oficiale includ exclusiv contracte finale şi implicit sunt şi rezultate bazate pe ante-contractarea din 2021.

„Anul 2022 debutase cu un ianuarie şi februarie excelente, cele mai bune luni post 2008 în materie de vânzări, ante-contracte noi pentru locuinţe noi. Însă declanşarea conflictului din Ucraina şi creşterea inflaţiei, a dobânzilor şi a incertitudinile privind viitorul au dus la scăderi semnificative ale numărului de ante-contracte noi, scăderi care s de două cifre faţă de anul trecut“, a explicat CEOul companiei de consultanţă imobiliară.

Segmentul nou deţine însă doar aproximativ o treime din toată piaţa rezidenţială. Cele mai multe tranzacţii se realizează cu locuinţe de pe piaţa liberă, adică care sunt revândute de proprietari, indiferent de anul de finalizare - 1964, 1983 sau 2019. Iar perioada de ante contractare de pe piaţa liberă este de maximum două luni.

„Tranzacţiile în Bucureşti şi Ilfov au crescut anual cu 5% în iunie, cu 32% în mai şi cu 13% în aprilie, toate aceste majorări fiind obţinute într-un context în care pentru două treimi din piaţă antecontractele au fost semnate covârşitor după declanşarea conflictului din Ucraina. Explicaţia vine din incertitudinile privind viitorul – cum vor evolua dobânzile în următorul an, când se va livra apartamentul nou ante-contractat acum, cum va evolua economia şi afacerile companiei în care lucrez – şi din preţurile care sunt mai reduse, în general, pe piaţa liberă. Deci cumpărătorii sunt solvabili, mulţi sunt eligibili şi pentru a contracta un credit ipotecar fără codebitor, însă incertitudinile legate de viitor îi fac să amâne decizia de a cumpăra o locuinţă aflată în construcţie sau să se reorienteze spre piaţa liberă, unde cumpără într-un interval scurt, de câteva luni“, a spus Andrei Sârbu.

Scăderea antecontractelor va duce invariabil şi la scăderi ale numărului final de tranzacţii cu locuinţe, estimează directorul SVN Romania, însă el explică faptul că cifrele sunt comparate cu cele din 2021, un vârf absolut, când în Bucureşti şi Ilfov s-au vândut cu 37% mai multe apartamente şi case versus 2020. Când şi atunci a fost o creştere de aprox. 5%, cu două luni de lockdown şi incertitudinile legate de Covid-19.

„Deocamdată suntem după şase luni la o creştere de 16,6%, anul s-ar putea încheia chiar pe plus iar scăderea actuală de antecontracte să ducă la o scădere statistică în 2023, însă ne comparăm cu ani precedenţi de recorduri absolute, rămâne de văzut cum va fi afectată piaţa în sine însă este cert că momentul este mai dificil“, a spus CEO-ul.

Pe de altă parte, în Bucureşti dezvoltatorii se confruntă cu un caz aparte cauzat de problemele urbanistice care vor duce la o reducere drastică a ofertei în următorii patru ani.

„Piaţa chiriilor va creşte în consecinţă, inclusiv ca nivel al chiriilor lunare – anual avem zeci de mii de persoane care se stabilesc în Bucureşti, fie că vorbim de studenţi sau relocare profesională. Toate aceste persoane nu vor mai avea la fel de multe opţiuni în ceea ce priveşte o locuinţă nouă amplasată în oraş şi astfel oferta şi cererea (cea calculată la nivelul actual) se vor regla. O situaţie similară se înregistrează de câţiva ani în Cluj – Napoca, fapt care a dus la creşterile semnificative de preţuri şi de chirii“, a concluzionat Andrei Sârbu.