Războiul Palatelor: Radiografia unui scandal fără final şi instituţiile afectate
Cu două zile înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului UE ne aflăm în plin război politic, cu două ministere conduse de miniştri demisionari de o lună, cu un decret contestat, ce vizează şeful Statului Major, cu măsuri economice atacate şi critici din partea UE.
- Şeful Statului Major al Armatei- ultimul motiv de scandal între Palate. Klaus Iohannis a refuzat propunea ministrului Apărării, Gabriel Leş, pe motiv că nu respectă rigorile legii, iar preşedintele a decis prelungirea, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă. Până la publicarea decretului în Monitorul Oficial, acuzaţiile au fost legate de faptul că PSD ar încerca blocarea acestuia, instituţia MO fiind în subordinea Camerei Deputaţilor. Decretul a fost publicat sâmbătă, dar este contestat de premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, pe motiv că nu a fost emis în urma unei propuneri. Legea la care apelează ambele părţi este interpretabilă, spun constituţionaliştii, motiv pentru care problema va fi tranşată, cel mai probabil tot la Curtea Constituţională.
Două ministere - Dezvoltare şi Transporturi- funcţionează cu miniştri demisionari de o lună. Premierul a anunţat, în urmă cu două zile, că preşedintele a informat-o că nu va accepta propunerile Lia Olguţa Vasilescu (la Ministerul Dezvoltării) şi Mihai Drăghici (la Transporturi). "Fără nicio explicaţie, dând dovadă că vrea blocarea activităţii Guvernului", a spus Dăncilă. Miniştrii care ocupă cele două portofolii- Paul Stănescu (Min. Dezvoltării) şi Lucian Şova (Ministerul Transporturilor) sunt demisionari, iar o decizie a Curţii Constituţionale din 19 decembrie arată că şeful statului este obligat să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcţii de ministru şi să răspundă motivat legat de numirile noilor miniştri.
- Procurorul general al României. Tudorel Toader, ministru al Justiţiei, a declanşat procedura de revocare a lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general, în data de 24 octombrie. Momentul anunţului nu a fost lipsit de controverse, după ce ministrul a vorbit despre o rezoluţie de clasare care se afla în dosarul de candidatură a lui Lazăr şi care îl viza pe şeful statului Klaus Iohannis, cel care trebuia să semneze decretul de numire. A rămas neclar de ce era acea rezoluţie în dosar, dar s-a lămurit faptul că procurorul Lazăr care a dat acea decizie nu era Augustin, ci Cristian Lazăr, un alt magistrat din Parchetul General. La o lună de la acel moment, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ cererii, iar preşedintele a transmis că o va citi, dar "această propunere de revocare mi s-a părut şi mi se pare o eroare". Pe 27 decembrie, Tudorel Toader a spus că a trimis preşedintelui documentele pentru finalizarea procedurii de revocare a procurorului general, dar că Augustin Lazăr trage de timp prin contestaţii în instanţă pentru a ajunge la final de mandat- 19 aprilie 2019. Până la această dată, nu a fost anunţată vreo decizie de la Palatul Cotroceni.
Citiţi mai mult pe mediafax.ro.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro