În ciuda beneficiilor, autorităţile române nu şi-au respectat cuvântul de a creşte contribuţia pentru pilonul II de pensii la 6% din 2016 şi chiar acţionează în sens contrar - din 2018, contribuţia a fost tăiată de la 5,1% la 3,75%. Nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor la pilonul II de pensii prevăzut prin legea privind fondurile de pensii administrate privat a produs deja un cumul de efecte negative:

•    Economia României progresează cu frâna trasă – 92% din activele de aprox. 9 miliarde de euro ale pilonului II sunt investite în economía românească şi reprezintă o sursă importantă de finanţare a creşterii companiilor antreprenoriale româneşti. Din cauza nerespectării calendarului de majorare a contribuţiilor prevăzut de lege, pilonul II de pensii are astăzi fonduri mai mici cu 1,1 miliarde de euro, potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Înseamnă 1 miliard de euro în minus investiţi în economie.

•    Investitorii puternici internaţionali întârzie să intre pe piaţa de capital din România - cu 1 miliard de euro în plus plasaţi de fondurile de pensii pe piaţa de capital, România ar fi fost mai aproape să depăşească statutul de piaţă de frontieră şi să aibă o piaţă de capital emergentă, condiţie esenţială pentru marii investitori internaţionali.

•    România este mai vulnerabilă în faţa unei crize financiare internaţionale – Actualul sistem de pensii este parte din “sistemul imunitar” pe care România l-ar putea activa într-o nouă criză financiară: în cazul în care investitorii străini ar decide să se retragă de pe piaţă, cum se întâmplă în perioade de instabilitate, fondurile de pensii ar putea achiziţiona titlurile de stat româneşti vândute de aceştia. În 2008, la declanşarea crizei, fondurile de pensii private erau încă în fază de proiect, deci nu au putut juca rolul benefic pe care investitorii instituţionali locali îl au în situaţii limită. Numeroşi investitori instituţionali străini s-au grăbit, atunci, să vândă cu orice preţ obligaţiunile suverane ale României, aşteptându-se la o prăbuşire a economiei. Astăzi, după 10 ani de la declanşarea crizei, fondurile de pensii finanţează o parte semnificativă din deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat alături de alţi investitori instituţionali majori locali. În felul acesta este asigurat un echilibru necesar în raport cu finanţatorii externi. Investitorii instituţionali locali deţin astăzi o cotă-parte comparabilă cu cea a finanţatorilor externi - circa 18% - din datoria publică finanţată prin obligaţiuni suverane. Dacă ar fi fost respectat calendarul de majorare a contribuţiilor la pilonul II de pensii, investitorii instituţionali majori locali ar fi astăzi mai bine echipaţi să acţioneze în cazul unei crizei financiare internaţionale.

•    7 milioane de angajaţii români au astăzi cu 12,9% mai puţini bani în conturile lor de pensii - nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor pentru pilonul II de pensii a condus atât la pierderea banilor promişi de stat prin lege, cât şi la pierderea efectului de multiplicare a acestor bani. Randamentul mediu obţinut la nivelul întregului sistem, de la intrarea primelor contribuţii lunare în conturi, în mai 2008, şi până la finele anului 2015 - un remarcabil 5,37% - îl situează pe locul 1 în topul randamentelor obţinute de sistemele de pensii private la nivelul Uniunii Europene, potrivit studiului organizaţiei Better Finance din 2016 “Pension Savings - The Real Return”. La un randament mediu anual de 5% al unei investiţii, valoarea contului individual se dublează într-un interval de 15 ani, dacă valoarea contribuţiei lunare rămâne constantă.

Nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor pentru pilonul II de pensii loveşte grav în încrederea antreprenorilor, investitorilor şi a celor 7 milioane de angajaţi români că statul român îşi respectă promisiunile.

RBL cere ca guvernanţii să îşi respecte cuvântul şi să nu vulnerabilizeze întreaga economie şi capacitatea ţării de a se proteja în faţa dezechilibrelor externe pentru a rezolva, cu orice preţ, urgenţe pe termen scurt. RBL e gata să ofere puncte de vedere, asistenţă, know how şi propuneri pentru soluţii sănătoase pentru România.

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat.