„Marele plus al recensământului a fost acela că, dacă i se oferă cetăţeanului un instrument de calitate, el va participa la acţiunea respectivă, iar dovadă în acest sens sunt cele două procente: aproape 50% din populaţie a completat datele online, iar în total 95% din populaţie a fost recenzată. Pe de altă parte, poate ar fi trebuit să avem nişte acţiuni din timp pentru a mobiliza autorităţile locale în aşa fel încât să fie mai mulţi recenzori, iar recensământul probabil că era mult mai de succes. Una peste alta, eu zic că o acţiune pe o perioadă atât de lungă a dus la un rezultat mai mult decât bun“, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

Şeful INS a explicat că, în cazul românilor care sunt plecaţi la muncă în străinătate, cei care au plecat de mai bine de 12 luni nu au fost incluşi în anchetă pentru că aşa a cerut regulamentul european privind recensământul, astfel că aceştia vor fi incluşi în recensămintele efectuate de celelalte ţări. În ceea ce priveşte emigranţii temporar, aşa-numiţii euronavetişti, în chestionarul privind recensământul exista o întrebare referitoare la acest aspect, iar numărul lor se va vedea odată cu centralizarea datelor, iar primele rezultate vor fi făcute publice în decembrie 2022.

„Plusul acestui recensământ ar fi că a fost mai puţin costisitor decât dacă s-ar fi executat cu sistemul clasic, cu recenzori plătiţi. Minusul este că un procent deocamdată necunoscut nu a putut fi recenzat. Există destul de multe probleme cu acurateţea datelor autotastate. Cred însă că se pot rezolva. Modul în care s-a realizat acest recensământ este un progres, chiar dacă a produs şi probleme; este un pas spre digitalizare, unde suntem ultimii după toate clasamentele…“, a spus Alin Teodo­rescu, directorul general al firmei de cercetare de piaţă IMAS Marketing & Sondaje.

Şeful INS spune că „nu este obligatoriu să căutăm în baze de date până ajungem la 19 milioane“, cât este populaţia estimată a României, având în vedere că numărul deceselor a fost în decembrie mai mare decât cel al naşterilor, iar migraţia externă este mult mai temperată faţă de acum 7-10 ani.

Potrivit datelor INS, în mod surprinzător, oraşe dezvoltate precum Bucureşti, Timişoara, Iaşi sau Sibiu au înregistrat printre cele mai scăzute rate ale recenzării populaţiei.

„De ce oraşele mari sunt codaşe la recenzare? Aici a fost mesajul dat de administraţia publică locală oamenilor din locul respectiv, din oraşul respectiv, dar din fericire ultimele două săptămâni au fost mai bune, s-a îmbunătăţit recenzarea.“

Poate că şi online-ul trebuia promovat mai mult timp şi atunci eram într-o situaţie mai favorabilă. Este o experienţă câştigată pe un proiect de anvergură, un proiect unicat. Câte instituţii ale statului român au adus în jurul unui proiect 18 milioane de locuitori? Eu aşa privesc recensământul“, a mai spus Tudorel Andrei.

Trei aspecte mai puţin cunoscute ale recensământului încheiat în iulie 2022

1. Românii care lucrează în străinătate de mai mult de un an nu sunt „număraţi“ din cauza metodologiei europene; în continuare nu vom şti câţi români sunt în diaspora

2. Circa 1 milion de români vor fi recenzaţi „de la zero“ din surse administrative (baze de date ale MAI, Inspecţia Muncii, Casa de Pensii, ANAF etc.) şi restul de 18 milioane care au participat la recensământ vor fi „revalidaţi“ din aceste baze de date diferite

3. Marile oraşe  – Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Braşov – au fost codaşe la capitolul recenzare, iar datele despre populaţia din aceste oraşe vor fi greu de colectat din baze de date administrative.