Aproape toti marii retaileri par a se fi trezit din somn. Centrul logistic e la ordinea zilei in planurile de dezvoltare a mai tuturor retelelor comerciale. Cine n-are deja se gandeste tot mai serios ca un centru logistic i-ar fi de ajutor.

Dar ce este un centru logistic? Pentru un retailer, centrul logistic este, de fapt, o inima care asigura "alimentarea" magazinelor la timp, cu o cantitate exacta de marfa, de calitate controlata. In cateva luni, atat Cora cat si Profi vor inaugura, fiecare, cate un depozit, a declarat pentru BUSINESS Magazin Franck Johner, responsabil al centralei de achizitii Provera Romania. Johner este coordonatorul departamentului care se ocupa de contractarea marfii pentru hipermarketul Cora si reteaua de magazine discount Profi, ambele fiind marci ale retailerului Louise Delhaize. De fapt, din octombrie 2004, Profi mai are un centru logistic la Cluj, unde sunt livrate toate produsele, cu exceptia celor cu termen de valabilitate foarte scurt (lapte, produse de panificatie) si a celor congelate. Retailerii deja prezenti pe piata au preferat sa-si dezvolte centrele logistice dupa inaugurarea magazinelor (ca Metro sau Carrefour) sau, eventual, in acelasi timp (ca miniMax Discount). Reteaua de hipermarketuri Kaufland, detinuta de grupul german Schwartz, a ales o alta strategie: isi face centrul logistic inainte chiar de a deschide primul magazin. Constructia depozitului a inceput deja, iar investitia este evaluata la 40 de milioane de euro. De fapt, logistica este elementul cheie in strategia de dezvoltare a retelei de magazine Kaufland, germanii urmand sa aplice si in Romania, la fel ca in Cehia sau Polonia, un ritm foarte rapid si agresiv de dezvoltare. 

Kaufland are in acest moment in constructie mai multe magazine in Bucuresti si in tara, planurile germanilor vizand deschiderea a 10 hipermarketuri pe an. Extinderea din Romania are loc in paralel cu cea din Bulgaria, unde grupul german a demarat activitatile tot prin constructia unui centru logistic in sudul tarii.

Si La Fourmi, una dintre primele retele de supermarketuri de pe piata romaneasca, a cumparat un depozit de 10.000 mp in zona Voluntari (la marginea Capitalei). Abdallah Al Khatib, administrator al retelei La Fourmi, estimeaza ca depozitul va fi 100% functional din cursul acestui an.

Cu un pas mai inainte se afla miniMax Discount, care a pus in functiune centrul logistic o data cu deschiderea primelor trei magazine - la Slatina, Urziceni si Targoviste -, in a doua parte a lunii aprilie. Depozitul miniMax are o suprafata de 10.000 mp si este plasat la marginea Bucurestiului, in comuna Pantelimon. De aici vor fi deservite primele trei - sase magazine. "Din toamna insa, intreaga activitate va fi mutata in-   tr-un centru nou, aflat in prezent in constructie, de peste 10.000 mp, tot in preajma Bucurestiului", declara Rainer Exel, director general al miniMax Discount. Tonul modei  de a construi centre logistice pare sa fi fost dat de retailerul german Metro, primul "international" care a abordat, in 1996, piata romaneasca. Metro a investit 12 mil. euro pentru construirea unui centru logistic situat in apropiere de Bucuresti. Gestionarea marfurilor si transportul acestora intre platforma si magazine sunt fi coordonate de doua firme de logistica, Geodis Calberson Romania, pentru produsele ambientale (care nu necesita conditii speciale de temperatura) si Tibbett & Britten Delamode, pentru produsele alimentare proaspete.  Acest sistem asigura "controlul temperaturii si al calitatii produselor, pe parcursul intregului lant de aprovizionare de la furnizor pana la magazinele Metro", explica Delia Nica, PR & Communication Manager la Metro Cash & Carry Romania. In 2003 si Carrefour a demarat activitatile in centrul logistic plasat la marginea Bucurestiului. Andreea Mihai, marketing manager la Carrefour spune ca centrul logistic a fost o "investitie strategica", pentru ca folosirea acestui sistem este rentabila la un numar de opt-zece magazine.

Totusi, pana a-si pune problema rentabilitatii depozitelor, retailerii vad avantajele pe care le ofera acest sistem. Andreea Mihai spune ca "principalul avantaj este dat de securizarea aprovizionarilor, mai ales cu bunuri de larg consum". Al doilea avantaj major este ca un astfel de depozit reduce costurile de constructie pentru magazine, prin reducerea spatiului de depozitare. 

Apoi, un astfel de depozit gestioneaza stocurile de marfa de la toti furnizorii, centralizeaza si coordoneaza intreaga logistica. Mai mult, la depozit sunt pregatite cantitatile exacte care apoi sunt livrate catre fiecare magazin. Tot prin intermediul depozitului se reduce riscul pierderilor. De exemplu, marfurile nevandute dintr-un magazin pot fi trimise catre un altul apartinand aceleiasi retele.

Dar poate cel mai important avantaj este cel al pretului, pentru ca negocierea se face pentru cantitati mari de marfuri, pentru care se pot face discounturi. "Preturile mai bune se regasesc la raft", explica Exel.

Livrarile spre magazinele miniMAX se vor face numai cu flota proprie de camioane, care vor fi sigilate pe timpul transportului, astfel incat incarcatura finala sa fie complet controlata.  O alta functie a depozitelor este aceea de a colecta si sorta deseurile (hartie, plastic, carton) rezultate de la magazine. Ulterior, deseurile sunt presate si trimise la reciclare. Dar de ce a luat amploare tocmai acum moda centrelor logistice? 

Fenomenul este direct legat de explozia investitiilor in retail. Mai precis, daca retaileri ca Metro par a-si fi finalizat planurile de expansiune, altii sunt in plina dezvoltare sau abia isi iau elan. Dar chiar si Metro mai are loc, desi a acoperit cam toate orasele care "cer" un format cash & carry. Totusi, retailerul german are si alte formate de magazine in portofoliu, pe care nu le-a adus, inca, in Romania. Doar Praktiker, divizia de bricolaj a grupului, mai este prezenta pe piata din Romania cu, deja, sapte magazine, dupa deschiderea, in luna decembrie, a celui de la Bacau.

La randul sau, Selgros, concurentul principal al Metro, vrea sa mai deschida cel putin opt magazine, ca sa aiba 15. In cursul acestui an, Selgros a inaugurat deja un magazin la Oradea, dupa ce in 2004 a deschis doua centre cash & carry, unul la Constanta si unul la Timisoara, investitia fiind de 15 milioane de euro pentru fiecare magazin. In 2004, reteaua a depasit pragul de 10.000 mld. lei, acesta fiind primul an in care Selgros ajunge sa realizeze "un break even" (n.r. - echilibru intre cheltuieli si venituri), conform oficialilor Selgros.

Formatul hipermarket a "prins" bine la romani. Cu cele patru magazine pe care le are acum in portofoliu, retailerul francez Carrefour planuieste sa inaugureze cate doua pe an, pana la atingerea obiectivului de 20 - 25 de magazine. Valoarea totala a proiectelor programate in Romania este estimata la jumatate de miliard de euro, pana in prezent fiind investite 140 de milioane.

Principalul concurent al francezilor de la Carrefour este Cora. Desi acum are doar un singur hipermarket, in Bucuresti, planurile de expansiune vizeaza inaugurarea a inca doua, pana la finalul lui 2006. Cel de-al doilea hipermarket Cora va fi deschis tot in Capitala, in al treilea semestru al anului in curs, iar in 2006 va fi abordat orasul Cluj. In afara de planurile de expansiune deja anuntate, altii par sa prefere o dezvoltare tacita. Grupul german Tengelmann urmeaza sa deschida primele 15-20 de magazine ale sale din Romania, in Bucuresti si alte mari orase din tara, dupa cum a anuntat Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS), in cursul anului trecut. 

Magazinele de pe piata romaneasca vor fi de tip discounter (cu preturi reduse si un sortiment limitat de produse) si vor fi operate de compania Plus Discount sub brandul Plus. Grupul german va ajunge in urmatorii cinci ani la 120 de magazine in toate orasele cu peste 40.000 de locuitori din Romania, investitia totala urmand a fi situata la 200 de milioane de euro. Dar si alti jucatori vor aborda piata romaneasca: de exemplu, Penny Market. 

Cert este ca retailerii se afla in plina cursa de expansiune, caci piata are un mare potential.  Pentru ca formele moderne de comert, adica hipermarketurile (Cora sau Carrefour), supermarketurile (ca Artima, Mega Image sau Gima), cash & carry (Metro sau Selgros) detin doar 20% din totalul pietei. Deci loc de dezvoltare este suficient. Iar comertul modern cere si "unelte" moderne. "La moda", acum, sunt centrele logistice.