România, fără autorizaţie de securitate la incendiu: jumătate din şcoli funcţionează fără acest document, la fel peste 2.350 de unităţi de comerţ şi aproape 1.600 hoteluri sau pensiuni. De ce mai sunt toate acestea deschise?
Obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu este obligatorie pe anumite categorii de construcţii, iar desfăşurarea funcţionării fără acest document constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 50.000 de lei. Practic, o clădire poate funcţiona şi fără autorizaţie de securitate la incendiu, în acest scenariu fiind jumătate din unităţile de învăţământ din România, mii de firme, sute de spitale sau unităţi turistice.
♦ Aproape 3.700 de unităţi de învăţământ, dintr-un total de circa 7.100, îşi deschid azi porţile pentru un nou an şcolar fără autorizaţia obligatorie de securitate la incendiu ♦ Situaţia durează de ani de zile şi devine imposibil de explicat ţinând cont de istoria recentă dramatică a României în care zeci de oameni au murit arşi în unităţi fără autorizaţii ♦ România educată îşi primeşte astfel încă o dată copiii în şcoli nesigure, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu este obligatorie pe anumite categorii de construcţii, iar desfăşurarea funcţionării fără acest document constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 50.000 de lei. Practic, o clădire poate funcţiona şi fără autorizaţie de securitate la incendiu, în acest scenariu fiind jumătate din unităţile de învăţământ din România, mii de firme, sute de spitale sau unităţi turistice.
„Situaţia clădirilor de la nivel naţional care funcţionează fără autorizaţia de securitate la incendiu, conform evidenţelor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov, potrivit principalelor domenii de activitate se prezintă astfel: unităţi de comerţ - 2.353, unităţi de învăţământ - 3.678, unităţi sanitare - 511, unităţi de asistenţă socială - 672, unităţi de cultură - 239, unităţi de cult - 866, unităţi de turism - 1.574“, se arată într-un răspuns pentru ZF al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).
Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, numărul unităţilor de învătământ la finalul anului 2022 era de 7.072. Practic, mai bine de jumătate dintre ele funcţionează fără autorizaţia de securitate la incendiu, situaţie neschimbată de ani de zile.
Cum este încă posibil acest lucru, ţinând cont de istoricul recent tragic pe care România îl are privind cazurile de incendii majore, cum au fost Colectiv şi cazul de la Crevedia, unde zeci de oameni au murit arşi, în unităţi fără autorizaţii de incendiu?
„Obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu este obligatorie pentru categoriile de construcţii şi amenajări prevăzute în HG 571/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Punerea în funcţiune de către beneficiarul investiţiei a construcţiilor şi amenajărilor noi ori a celor existente la care s-au executat lucrări de modificare şi/sau s-a schimbat destinaţia, precum şi continuarea funcţionării, fără obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 de lei la 50.000 de lei“, mai spun reprezentanţii IGSU.
Practic, lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu nu duce automat la suspendarea activităţii, ci la o amendă. Mai mult, din 2019 şcolile nici nu mai au nevoie de acest document în procesul de acreditare.
Totodată, beneficiarul este exclusiv responsabil pentru obţinerea autorizaţiei, statul fiind responsabil de controale. Situaţia este totuşi inexplicabilă mai ales în cazul şcolilor, unde una din două unităţi funcţionează fără acest aviz.
„Obligaţia solicitării şi obţinerii avizului şi autorizaţiei de securitate la incendiu revine exclusiv investitorului, respectiv beneficiarului investiţiei“, mai spune IGSU.
Astfel, ţinând cont de situaţia legală, situaţia „din teren“ arată în felul următor. O clădire fie deţine autorizaţia de securitate la incendiu, fie funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu, fie nu necesită autorizaţie de securitate la incendiu întrucât nu s-a schimbat destinaţia şi nu s-au executat lucrări de modificare.
„Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov desfăşoară în permanenţă controale de prevenire cu prioritate la obiectele care funcţionează fără deţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu. Totodată, la selectarea şi stabilirea obiectivelor pentru control se au în vedere şi intervalul de timp scurt de la efectuarea ultimului control precum şi obiectivele la care cu prilejul controalelor anterioare s-au depistat deficienţă grave“, se mai arată în răspunsul IGSU.
Mai departe însă, Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor are diverse tipuri de sancţiuni care pot fi impuse în cazul unor încălcări grave a normelor de securitate la incendiu. Astfel, articolul VI din lege arată că este posibilă sancţionarea cu „amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei şi oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor, ca sancţiune contravenţională complementară, pentru încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu în ceea ce priveşte periclitarea vieţii ocupanţilor şi forţelor de intervenţie, neasigurarea stabilităţii elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului şi fumului în interiorul edificiului şi la vecinătăţi.“
Responsabilitatea evaluării gradului de risc la incendiu le revine autorităţilor de control, spun avocaţii din domeniu. Mai mult, după tragedia de la Colectiv din 2015, acolo unde 65 de tineri şi-au pierdut viaţa, clădirile obligate să deţină autorizaţia de incendiu aveau ca termen de conformare finalul anului trecut, altfel riscau oprirea funcţionării. Termenul nu a fost prelungit, dar din datele trimise acum de IGSU sunt mii de clădiri care continuă să funcţioneze fără autorizaţia de incendiu.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro