Preluarea portofoliului de furnizare pe care germanii de la E.ON îl aveau în România, cu 3,4 milioane de consumatori de energie şi gaze, din care circa 2 milioane de puncte de consum de gaze, de către compania maghiară de stat MVM, vine ca un duş rece pentru pretenţiile de jucător regional pe care România le are, pretenţii bazate mai ales pe resursele pe care piaţa locală ce deţine.

♦ „Va fi analizat ce face compania MVM, de unde vine finanţarea, de unde vor cumpăra energia şi gazele pe care le vor vinde românilor. Au mai fost tranzacţii care nu au fost aprobate şi cu siguranţă este un scenariu şi acum. Ne vom apăra interesul naţional iar asta nu înseamnă că noi nu suntem deschişi la colaborare, dar pe primul loc va fi mereu securitatea naţională a ţării. Au fost companii româneşti care au intrat în camera de date, au depus oferte, dar nu s-au putut apropia la ofertă. Cu guvernanţa corporativă  nu poţi plăti de 2-3 ori sau 10 ori pe un lucru dacă el nu face. Dacă nu face banii aceia, este greu să justifici o asemea tranzacţie“, a declarat Sebastian Burduja, ministrul energiei pe tema tranzacţiei E.ON-MVM.

Preluarea portofoliului de furnizare pe care germanii de la E.ON îl aveau în România, cu 3,4 milioane de consumatori de energie şi gaze, din care circa 2 milioane de puncte de consum de gaze, de către compania maghiară de stat MVM, vine ca un duş rece pentru pretenţiile de jucător regional pe care România le are, pretenţii bazate mai ales pe resursele pe care piaţa locală ce deţine.

Obiectul tranzacţiei se referă exclusiv la portofoliul de furnizare pe care germanii de la E.ON îl au în România, partea de reţele de distribuţie de gaze şi energie rămân în continuare la E.ON şi sunt gestionate prin intermediul companiei Delgaz Grid. Peste portofoliul de furnizare, în cadrul tranzacţiei intră şi E.ON Assist Complet, companie de servicii energetice.

În octombrie, MVM şi Gazprom au sem­nat un memorandum de înţelegere supli­men­tar care să asigure continuitatea livrărilor de gaz rusesc la un preţ competitiv, în ciuda efor­turilor UE de a elimina gazul rusesc din 2027.

Potrivit informaţiilor pe surse, suma plătită de MVM a fost mult peste cea a unei evaluări standard în domeniul furnizării, de 2,5*EBITDA, acesta fiind şi motivul pentru care companiile locale din energie, în principal Romgaz şi Hidroelectrica, nu au mers mai departe în negocieri. Sursele din piaţă spun că tranzacţia s-ar fi ridicat la 200 mil. euro.

În ultimii ani, România a pierdut investitori de talie majoră, ExxonMobil (SUA), Enel (Italia), CEZ (Cehia) şi acum parţial E.ON (Germania) şi a devenit mai degrabă o ţintă de achiziţii pentru firme regionale, deşi discursul este că România are un rol regional de jucat.

În acest moment, tranzacţia este doar semnată şi va intra pe un lanţ de avizare care ar putea fi finalizat în 2025.

Care este contextul?

Din 2022, de când a izbucnit războiul din Ucraina, una dintre informaţiile care au circulat constant pe piaţă în momente cheie a fost legată de vânzarea operaţiunilor de furnizare de energie şi gaze pe care germanii de la E.ON le au în România. Germanii de la E.ON deţin în România două companii majore, E.ON Energie România, care este axată pe furnizarea de energie şi gaze, din care 2 milioane de consumatori sunt pe zona de gaze, şi Delgaz Grid, compania care administrează infrastructura de distribuţie a energiei electrice şi a gazului natural. E.ON Energie România a terminat anul trecut cu un business de 10,2 miliarde de lei şi un profit net de 133,5 de milioane de lei, o revenire faţă de pierderile de 356 mil. lei din 2022. De cealaltă parte, grupul MVM este a doua cea mai mare com­panie din Ungaria şi ocupă locul şase în Europa Centrală. Cu o prezenţă activă în 23 de ţări, MVM are peste 19.000 de angajaţi şi un portofoliu de peste 11 milioane de clienţi, atât casnici, cât şi corporativi (inclusiv aproape două milioane în Cehia, Slovacia şi România).

Ce au anunţat oficial părţile?

„Ziua de astăzi (ieri, 16 decembrie) mar­chea­ză o etapă importantă pentru expan­siu­nea regională a MVM. Cu această achiziţie, MVM îşi va consolida în continuare poziţia în Europa Centrală şi de Est, asi­gurând o bază so­lidă şi continuitate pentru clien­ţii săi din România, care pot con­ta în con­tinuare pe servicii de cel mai înalt stan­dard. Îm­preună cu conducerea viitoarei noas­tre com­panii, ne propunem să explorăm şi să va­lorificăm noi sinergii care vor conduce la dez­voltarea pieţei româneşti şi vor spori rolul din ce în ce mai important al MVM în re­giune“, a spus Károly Mátrai, CEO al Grupului MVM.

La rândul lor, germanii de la E.ON au pre­cizat că grupul îşi revizuieşte încontinuu por­to­foliul pentru a-şi avansa agenda stra­te­gică durabilitate, digitalizare şi creştere. „Decizia anunţată astăzi vine la finalul unei analize amănunţite care a ţinut cont de dinamica şi im­pactul schimbării în sectorul energetic asupra ope­raţiunilor mai largi ale E.ON. Tranzacţia va permite E.ON să se con­cen­treze pe cele mai importante zone stra­te­gice ale sale, în con­formitate cu obiectivul său devenind fac­torul de joc al tranziţiei energetice europene.“

Vânzarea E.ON Energie România vine în con­textul în care din 2022, de la izbucnirea răz­bo­iului din Ucraina, piaţa energiei din România funcţionează reglementat, lucru care a adus pierderi majore pentru furnizori. Abia de la anul s-ar putea reveni treptat către o pia­ţă liberă a energiei, dar la acest moment nu este clar procesul.

Conform acordului, MVM va achiziţiona par­ti­cipaţia de 68% a E.ON la E.ON Energie Ro­mânia şi cota sa de 98% în E.ON Asist Com­plet. Restul acţiunilor din cadrul E.ON Ener­gie România sunt deţinute de Ministerul Ener­giei.

De ce a dorit MVM să plătească acest preţ?

Potrivit specialiştilor din domeniul ener­getic, motivul pentru care MVM ar fi dispus să plă­tească acest preţ foarte mare este dorinţa de a avea o piaţă de desfacere pentru gaze. În octom­brie, MVM a semnat un nou acord cu Gaz­prom pentru a continua impor­turile de ga­ze ruseşti, la un preţ competitiv, în ciuda fap­tu­lui că la nivelul UE se doreşte eliminarea ga­zu­lui rusesc din 2027. Informaţiile publice arată că anul acesta livrările de gaze ruseşti către Ungaria s-au ridicat la 6,7 mld. metri cubi, o creştere semnificativă faţă de ni­velul de 4,5 mld. metri cubi de anul tre­cut. Spe­cialiştii din sectorul energetic spun că por­to­foliul de furnizare al E.ON Energie România ar fi de circa 0,8-1 miliarde de metri cubi pe an.

De ce MVM a dat banii de tranzacţie, iar campionii energetici naţionali, nu?

Atât Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, cât şi Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie local, au fost interesaţi de portofoliul E.ON Energie România, dar potrivit informaţiilor disponibile nu au mers mai departe din cauza preţului foarte mare solictate de E.ON. În mod normal, spun sursele din piaţă, un portofoliu de furnizare se evaluează la 2,5*EBITDA, cee ace ar fi plasat tranzacţia la câteva zeci de milioane de euro, nu la 200 de milioane de euro, aşa cum se vehiculează. Ministerul Energiei a fost anunţat la puţin timp după finalizarea negocierilor şi semnarea contractului.

„Această tranzacţie va intra acum pe circuitul complex de avizare, atât la nivel naţional, cât şi european, implicând o analiză detaliată a respectării normelor de concurenţă stabilite prin Legea Concurenţei nr. 21/1996 şi a celor privind investiţiile străine reglementate de Ordonanţa de urgenţă nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, achiziţia urmând a fi analizată şi de către Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD) instituţie care supraveghează investiţiile strategice pentru a proteja interesele României“, a comunicat instituţia pe 16 decembrie, la scurt timp după ce tranzacţia a devenit publică.

Tocmai ţinând cont de preţul foarte mare la care s-a semnat tranzacţia, sursele de finanţare vor fi analizate. „Se vor analiza structura complexă a relaţiilor comerciale şi sursele de capitalizare ale MVM, inclusiv fluxurile de capital ale companiei maghiare, mai ales cele din afara Uniunii Europene. Sunt necesare şi vor fi realizate evaluări detaliate şi riguroase în cadrul Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe, pentru a ne asigura că orice tranzacţie respectă interesele economice şi de securitate ale României.“

La rândul său, Sebastian Burduja, ministrul energiei, a avut o poziţie fermă legată de această tranzacţie, o premieră.

„Vom utiliza toate pârghiile legale pentru a evalua şi decide asupra acestei tranzacţii. Avem un singur obiectiv: protejarea interesului naţional. Dincolo de analiza legată de concurenţă, vom verifica şi toate elementele care privesc siguranţa energetică şi respectarea principiilor fundamentale de protecţie a infrastructurii critice şi a pieţei interne de energie. Companiile energetice româneşti trebuie să îndrăznească mai mult, nu doar pe piaţa locală, dar şi la nivel regional. Suntem deschişi unor colaborări care să consolideze rolul României ca actor strategic în sectorul energetic european“, a declarat Sebastian Burduja. Tot el a mai precizat, într-un comunicat de presă, că energia este despre mai mult decât curent electric şi gaze naturale. „Este despre siguranţa familiilor noastre, despre independenţă naţională şi despre viitorul nostru european. Aceste lucruri nu sunt negociabile“, a precizat Sebastian Burduja, ministrul energiei.

Tranzacţia prin care germanii de la E.ON vând către maghiarii de la MVM compania de furnizare a energiei şi gazului E.ON Energie România completează un şir lung de investitori strategici care au părăsit România în ultimii ani. CEZ a făcut o mişcare similară şi a vândut partea de furnizare, CEZ Vânzare, către Premier Energy. Atât E.ON, cât şi CEZ au păstrat partea de infrastructură, de reţele, considerate critice pe calea tranziţiei energetice. Mai departe, italienii de la Enel au făcut un exit total din România, operaţiunile lor fiind preluate de grecii de la PPC. În 2019, americanii de la ExxonMobil au ieşit din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, dar de data aceasta Romgaz a cumpărat particitaţia americanilor. Mai departe, până în acest moment, niciuna din companiile strategice energetice nu au ieşit cu tranzacţii majore în regiune.