♦ Reactorul nuclear modular (SMR – small modular reactor) al americanilor de la NuScale nu este deocamdată construit nicăieri în lume, dar potenţiala lui funcţionare poate fi testată chiar în campusul Politehnicii din Bucureşti, în urma unei investiţii de 1 mil. dolari într-un simulator.

La finalul săptămânii trecute, studenţii de la Politehnică au putut interacţiona pentru prima dată cu Centrul de Explorare a Energiei NuScale, un simulator care ar trebui să îi obişnuiască cu modul de operare al unui reactor care în acest moment nu există în varianta lui finală. La evenimentul care a avut loc în Aula Magna a Universităţii Politehnice din Bucureşti au participat Nicolae Ciucă, prim-ministru al României, Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnice, Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA în România, Virgil Popescu, ministrul energiei, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, dar şi reprezentanţi ai NuScale şi ai diplomaţiei americane.

„Centrul de Explorare a Energiei pe care îl lansăm în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti adaugă o nouă dimensiune potenţialului lor de carieră. Am implementat metodologii de predare  şi inovatoare şi practici de cercetare de ultimă generaţie pentru a le oferi studenţilor noştri acces la un sector energetic emergent, în care profesioniştii cu înaltă calificare vor fi la mare căutare. Centrul va oferi studenţilor noştri competenţele şi cunoştinţele necesare pentru a prospera pe o piaţă a muncii în continuă evoluţie“, a declarat Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti.

Aceasta este prima investiţie concretă pe care România o vede din proiectul de implementare a reactoarelor mici modulare cu tehnologia NuScale. România, prin compania de proiect RoPower, fondată de Nuclearelectrica şi Nova Power & Gas, este prima ţară din Europa şi a doua după Statele Unite ale Americii care face primii paşi pentru implementarea în acest deceniu a primei centrale electrice NuScale VOYGR cu 6 module şi o putere instalată de 462 MW. Se estimează că centrala NuScale cu 6 module va asigura circa 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă în construcţii, 2.300 de locuri de muncă în producţie şi va ajuta România să evite producerea a 4 milioane de tone de emisii de CO2 pe an. Deşi iniţial proiectul trebuia finalizat în 2027, în cadrul evenimentului termenul a fost amânat cu încă doi ani, fără explicaţii concrete. De asemenea, nu s-au dat informaţii clare despre costul tehnologiei sau despre cât din acest reactor care ar urma să fie montat în România, la Doiceşti, ar putea fi produs local. Mai mult, deşi iniţial s-a precizat că România va fi prima ţară din lume care va găzdui un astfel de reactor, aparent în SUA va fi prima astfel de unitate funcţională. „Veţi fi numărul doi. Nimeni nu vrea să fie numărul 1 în nuclear, SUA va avea primul reactor de acest tip“, au precizat reprezentanţii NuScale.

Deşi state precum Germania şi-au încheiat povestea nucleară, România pare, cel puţin în acest moment, determinată să deschidă un nou capitol.

„Energia nucleară şi SMR-urile sunt incluse în strategia energetică a României ca pilon principal pentru securitatea energetică şi pentru atingerea obiectivelor noastre de decarbonizare. Angajamentul nostru de a creşte producţia de energie din surse nucleare curate va crea complementaritatea atât de necesară cu resursele regenerabile, va creşte flexibilitatea sistemului şi va permite dezvoltarea complexă în continuare a fostelor instalaţii pe bază de cărbune. Doresc să transmit un mesaj clar:  Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, guvernul nostru şi preşedintele României, Klaus Iohannis, susţin cu tărie dezvoltarea energiei nucleare şi efortul de a forma oameni în acest domeniu“, a spus Virgil Popescu, ministrul energiei, prezent la eveniment. În acest moment, funcţia lui Virgil Popescu este pusă sub semnul întrebării, Nicolae Ciucă urmează să fie înlocuit de Marcel Ciolacu (PSD) în rotative guvernamentală iar anul viitor România are alegeri prezidenţiale.

Mesaje optimiste au fost lansate şi de conducerea Nuclearelectrica. „Este un moment extraordinar să fii student! Şi un moment şi mai bun să fii student la Energetică în România de astăzi. Oferim un spectru larg de oportunităţi studenţilor pentru a-şi dezvolta o carieră de succes în sectorul energiei nucleare şi creştem o nouă generaţie de specialişti în domeniul nuclear“, a spus la rândul său Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

Retehnologizarea U1, finalizarea a două reactoare noi, U3 şi U4, şi dezvoltarea proiectului de SMR de la Doiceşti înseamnă investiţii de 12 miliarde de euro în aproape 3.300 MW de capacitate. Din toate punctele de vedere, proiectul nuclear al României este fără precedent ca şi complexitate şi obligatoriu pentru ca piaţa locală să îşi permită preţul tranziţiei energetice. Dar dincolo de planuri, lucrul cât se poate de cert pentru România este că U1 de la Cernavodă va fi oprită în 2027 pentru retehnologizare, în acel moment România pierzând deodată 700 MW de producţie în bandă de energie, ceea ce echivalează cu 10% din producţia totală de energie. Practic, pe termen mediu, provocarea majoră este de a pune unităţi în loc pentru a acoperi acest gol de energie ieftină, România având în spate aproape 30 de ani de beznă de investiţii în domeniul producţiei de energie.