De unde sunt, de unde apar toţi aceşti bani? Românii, sau cel puţin unii, au mai mulţi bani decât ne-am fi aşteptat. Cel puţin aşa arată datele statistice, care urmăresc banii albi.

1.În emisiunea de tilturi de stat Fidelis, ediţia august 2024, românii au cumpărat tiluri de stat de tip Fidelis la un nivel record– 3,23 miliarde de lei (650 de milioane de euro), depăşind recordul din luna aprilie de 3,197 miliarde de lei. În emisiunea din august, românii au cumpărat titluri de stat în lei de 1,7 miliarde de lei şi titluri de stat în euro de 3,11 milioane de euro.

Ce a atras atenţia a fost faptul că un român „cu acte în regulă“ a cumpărat titluri de stat Fidelis în lei, pe tranşa de cinci ani, cu o dobândă de 7% pe an, în valoare de 324 de milioane de lei (echivalentul a 65 de milioane de euro). Nu ştim cine este acest român – că o fi Ion Ţiriac, că o fi unul dintre fraţii Pavăl, Constantin Duluţe sau altcineva, suma este mare chiar şi pentru o bancă privată din Elveţia.

Al doilea ordin de cumpărare a fost de 77 de milioane de lei, iar al treilea ordin a fost de 20 de milioane de lei.

Pe tranşa în euro, cel mai mare ordin pus de un român, care a achiziţionat titluri de stat în euro, a fost de 16,4 milioane de euro.

În acest an, în cele patru emisiuni de titluri de stat Fidelis, care sunt adresate numai persoanelor fizice, românii au investit nu mai puţin de 10,4 miliarde de lei (2 miliarde de euro), în lei şi în euro. Aceşti bani au fost investiţi fără să se înregistreze vreo scădere a depozitelor bancare.

2. La finalul lunii iunie 2024, românii aveau în bănci depozite bancare în sold de 353 miliarde de lei (233 de miliarde de lei în depozite în lei şi 120 de miliarde de lei, adică echivalentul a 24 de miliarde de euro, în depozite în valută).

Faţă de acum un an, adică iunie 2023, depozitele bancare în lei au o creştere de 20%, o creştere care depăşeşte dobânda bancară pe un an şi creşterea salarială.

Depozitele bancare, aşa cum sunt clasificate în indicatorii monetari lunari publicaţi de BNR, conţin banii din contul curent, plus depozitele la termen sau conturile de economii.

3.Conform datelor ZF pentru finalul trimestrului 1 din 2024, un număr de 76.746 de români aveau depozite în bănci peste plafonul garantat de 100.000 de euro, suma totală fiind de 82,6 miliarde de lei, echivalentul a 16 miliarde de euro. Aceste depozite bancare de peste 100.000 de euro reprezentau un sfert din depozitele totale. În ultimul an, numărul românilor cu depozite bancare de peste 100.000 de euro a crescut cu 11.000.

4. Câţi bani au românii pe Bursa de la Bucureşti?

Conform analizei ZF în urma datelor de la fondul de compensare al investilor de la Bursă, 140.000 de investitori au investiţii de 2,8 miliarde de lei – acţiuni, obligaţiuni şi alte instrumente cotate la Bursă, cu o valoare medie a contului de 4.000 de euro.

Următoarea tranşă de investitori, cu conturi mai mari de 20.000 de euro, sunt 61.620, cu investiţii de 60 de miliarde de lei, echivalentul a 12,3 miliarde de euro. Valoarea medie a unui cont este de aproape 200.000 de euro.

Cei mai mari investitori, care au ajuns în număr de 1.315, au în conturi la Bursă 262 de miliarde de lei, adică 52 de miliarde de euro, cu o valoare medie a unui cont de 40,1 milioane de euro.

Este adevărat că aici sunt incluse şi companiile listate la Bursă şi care au în spate ca acţionari antreprenori şi investitori români.

La jumătatea acestui an, Bursa avea 202.000 de investitori, în creştere cu 27% faţă de iunie 2023.

5. Conform unei analize eToro, platforma internaţională de tranzacţionare, România are cel mai mare procent de investitori individuali care deţin active crypto – 54% şi cel mai mare procent de investitori femei care deţin cryptoactive – 48%. De asemenea, România are şi cei mai mulţi investitori de peste 55 de ani care deţin active crypto – 30%.

Nimeni nu crede că românii sunt unii dintre cei mai mulţi şi cei mai mari investitori în active crypto din Europa.

Datele eToro mai relevă faptul că românii sunt unii dintre cei mai mari investitori pe pieţele bursiere internaţionale dintre investitorii din întreaga lume care folosesc această platformă de tranzacţionare externă.

Iar românii nu folosesc numai eToro ca platformă de tranzacţionare externă.

6. Revolut, cel mai mare fintech din Europa, tocmai a fost evaluat, prin tranzacţii interne, la nu mai puţin de 45 de miliarde de dolari.

Ce este cel mai interesant este că, după britanici – acolo unde s-a lansat platforma de transfer de bani – românii sunt pe locul doi ca număr de clienţi ai Revolut, peste 4 milioane de români efectuând transferuri, plăţi, investiţii, depozite sau credite.

Din 4 milioane de români, cred că câteva sute de mii, dacă nu chiar peste 1 milion, sunt investitori în crypto şi în acţiuni pe pieţele externe prin intermediul acestei platforme.

Conform datelor, Revolut are peste 38 de milioane de clienţi la nivel global, ceea ce înseamnă că un client român valorează aproape 1.200 de dolari în evaluarea Revolut.

Toţi aceşti bani din Fidelis, din depozite, de pe Bursă, de pe platformele de tranzacţionare externe, sunt bani albi care au un istoric.

Nu ştiu câţi aţi urmărit sau aţi citit discursul lui Marcel Ciolacu de la congresul PSD din weekend. La finalul discursului, el a spus că trebuie să ne gândim cum îi aducem pe românii care sunt în afară, care lucrează, care stau acolo.

„Fiecare cetăţean stabilit legal în străinătate care se întoarce în ţară, să aibă zece ani scutiri de impozite pentru banii pe care îi aduce înapoi. La fel, orice sumă adusă din afară – investiţii, chirii, dividende, orice – să fie scutită de impozit timp de zece ani. Este un punct de la care putem pleca“, a spus Marcel Ciolacu.

În 2009, Mircea Geoană vroia să ofere 20.000 de euro/40.000 de euro, dacă îmi amintesc bine, românilor care se întorceau în ţară. Acum, Ciolacu oferă pentru întoarcerea românilor, dar şi pentru întoarcerea banilor, scutiri de impozite.

Nu ştiu dacă Ciolacu sau guvernul au făcut vreun studiu legat de banii pe care îi au în afară românii care lucrează sau stau în acolo, sau ce active deţin - case, apartamente, spaţii comerciale, castele etc.

Singurul lucru pe care îl ştim este că, oficial, conform datelor BNR, românii trimit în ţară peste 6 miliarde de euro.

Dacă premierul Marcel Ciolacu, aflat în campanie electorală, vrea să aducă în ţară banii românilor care stau în afară, la fel cum au făcut italienii sau alte ţări din Europa, nu trebuie decât să salutăm acest lucru.

Dacă mai oferă „albirea“ banilor din crypto, adică posibilitatea introducerii în ţară a banilor din conturile de crypto, pentru care nu prea există o justificare cum au apărut acolo şi de unde, s-ar putea să ne trezim cu câteva miliarde de euro/dolari.

Principala problemă a românilor care au bani mulţi în crypto în afară este că nu prea pot să-i introducă în ţară, în conturile bancare din băncile care operează în România. O parte din aceşti bani nu au „documente justificative“.

Până la urmă, nici italienii, când au făcut amnistia fiscală la reîntoarcerea banilor, nu prea au cerut documente justificative.

Dar întrebarea este: dacă vor veni în ţară banii românilor care sunt în afară, unde se vor duce? În piaţa imobiliară, ca acum, în achiziţia de titluri de stat care finanţează deficitul şi datoria guvernului sau pe Bursă?

Mă îndoiesc că mulţi vor dori să investească în producţie, în fabrici şi uzine, în reindustrializare, aşa cum vrea Ciolacu.

Dar oricum, este interesantă propunerea lui Ciolacu de a aduce românii din afară în ţară prin scutire de impozite şi mai ales de a aduce în ţară banii românilor din afară.