Veniturile bugetului general consolidat, aşa cum sunt ele estimate în proiectul legii bugetului pe 2020, ar urma să crească cu 10%, până la 358,5 mld. lei (31,8% din PIB), iar cheltuielile cu 7%, până 399,2% (35,4% din PIB), cu un deficit nominal de 40 mld. lei (3,6% din PIB, pe cash).

Salariile vor însemna 109,7 mld. lei, adică 9,7% din PIB şi 30,4% din veniturile bugetare. Iar cheltuielile sociale care înseamnă în proporţii de 98-99% pensii vor însemna 131,1 mld. lei, adică 11,6% din PIB şi 36,6% din cheltuielile bugetului general consolidat. Împreună, aceste două componente ale bugetului înseamnă 67% din veniturile consolidate ale statului.

Spre comparaţie, cheltuielilor cu investiţiile li s-au alocat 48,6 miliarde de lei, adică 4,3% din PIB şi 12,6% din totalul veniturilor bugetului.

Guvernul va aproba, cel mai probabil astăzi, proiectul legii bugetului pe 2020, adoptarea lui, săptămâna trecută, fiind amânată pentru a fi efectuată o nouă rectificare bugetară - cea de-a treia pe acest an, deşi legea prevede doar două rectificări anual.

Motivul: guvernul va plăti din rezervă 912,5 milioane de lei bani care vor fi folosiţi pentru plata titlului executoriu emis în baza deciziei Curţii de Arbitraj Internaţionale către fraţii Micula, pentru a rezolva „situaţia gravă“ a Romatsa, pe ale cărei conturi au fost puse popriri.

Faţă de deficitul din 2019, deficitul bugetar se va ajusta uşor, până la 3,6% din PIB.

Premierul Ludovic Orban a explicat: guvernul s-a ferit să aplice o ajustare bruscă a cheltuielilor publice în bugetul pe 2020 pentru a nu inhiba dezvoltarea economică, în condiţiile în care trebuie plătite creşterea salariilor bugetare cu 25% şi majorarea pensiilor cu 40% în 2020.

„Am spus în Parlament să nu se mai vină cu proiecte care să afecteze bugetul, să creeze costuri suplimentare sau să reducă veniturile. Pentru că mergem pe sârmă. Ăsta e adevărul. Ne-am ferit să aplicăm o ajustare bruscă şi asta în condiţiile în care avem de plătit creşterea cu 25% a salariilor în sectorul public de la 1 ianuarie şi avem de plătit creşterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020 cu impact bugetar de 24 miliarde de lei, care sunt cheltuieli suplimentare care apar în bugetul pe 2020 faţă de bugetul pe 2019.”

Potrivit raportului privind evoluţia macroe­conomică pentru 2020-2022, care însoţeşte proiectele legilor buge­tului, creşterea econo­mică aşteptată de 4,1% (PIB nominal de plus 8,5%) va veni tot din consum în principal, în condiţiile în care acesta înseamnă peste trei sferturi din economie, pe partea de utilizare a PIB. Astfel, cererea internă va avea o contribuţie de 5,1% la creşterea economică de 4,1.

Cererea internă ar urma să crească cu 4,7%, din care consumul final ar urma să aibă o creştere de 4,5%. Consumul privat este anticipat să avanseze cu 4,9%, iar consumul guvernamental cu 3,2%.

Investiţiile (formarea brută de capital fix) ar urma să crească cu 6,8%.

Exportul de bunuri şi servicii este prevăzut să crească cu 4,5%, iar importurile cu 5,8%.

Exportul net ar urma să aibă o contribuţie la creşterea PIB de minus 0,7%, iar variaţia stocurilor de 0,2%.