Noua formaţiune, denumită chiar "Partidul lui Miro Cerar" (SMC), s-a impus atât de rapid graţie imaginii bune a lui Cerar - intelectual nou-venit în politică, neasociat cu niciun scandal de corupţie, fiu al unui sportiv popular în Slovenia dinainte de 1990 şi mai ales adept al unui naţionalism economic moderat, ostil privatizării companiilor mari.

Alegerile anticipate au fost organizate după ce fostul premier Alenka Bratusek a părăsit în luna mai şefia guvernului după numai 13 luni, din cauza unor conflicte de partid interne în urma cărora a pierdut conducerea partidului ei, Slovenia Pozitivă. Bratusek, 44 de ani, expert financiar, a condus guvernul timp de 13 luni, reuşind să scape ţara de un acord cu FMI prin injectarea a 3 mld. euro în băncile falite şi printr-un program de reforme lăudat de UE.

Plecarea de la putere a lui Bratusek a fost prost primită de cercurile financiare: un raport Fitch care ameninţă cu scăderea ratingului ţării afirmă că "instabilitatea politică ameninţă programul de reforme structurale din 2014-2015, inclusiv privatizarea unor mari companii de stat". Guvernarea Bratusek a fost însă foarte instabilă, din cauza măsurilor de austeritate accelerate luate pentru evitarea crizei bancare: toamna trecută, atât ministrul sănătăţii, cât şi cel al economiei şi-au dat demisia.

Slovenia a injectat 3,3 mld. euro în băncile locale şi a început să transfere creditele neperformante unei "bănci rele", spre a evita apelul la un pachet de salvare din partea FMI şi a UE după modelul Irlandei sau al Ciprului. Sistemul bancar sloven, dominat de bănci de stat, avea în primăvara trecută active neperformante în valoare de 7 mld. euro, ceea ce echivalează cu 20% din PIB. În acelaşi timp, guvernul Bratusek a promis Comisiei Europene că va liberaliza legislaţia muncii după dorinţa angajatorilor, va continua reforma pensiilor şi va iniţia privatizări importante, inclusiv ale băncilor.

Acum însă, partidul condus de Miro Cerar a anunţat că se opune înstrăinării activelor importante ale statului, în frunte cu Telekom Slovenia, cea mai valoroasă companie de stat, pentru care fostul guvern începuse deja procesul de privatizare şi despre care presa scrisese că ar fi interesate compania germană Deutsche Telekom sau cea turcească Turkcell. Cerar a declarat că se opune şi privatizării principalului aeroport al ţării, Aerodrom Ljubljana. Mai mult, Telekom Slovenia a ieşit la cumpărături în străinătate, anunţând în această săptămână că a cumpărat compania naţională bosniacă de telecomunicaţii, Telrad Net, "în cadrul strategiei sale de a-şi întări poziţia de operator telecom de importanţă regională în sud-estul Europei". Telekom Slovenia are filiale şi în Croaţia, Muntenegru, Kosovo şi Macedonia.