"Mă voi vedea nevoit - şi, sincer, de asta mi-am dat demisia - să mă duc la CEDO. Vreau să arăt că statul meu, pe care astăzi îl servesc încă din funcţia de preşedinte, mă nedreptăţeşte. Nu pot să mă duc împotriva statului meu atât timp cât lucrez la el", a spus Băeşu la Antena 3.

Şeful ANRP a arătat că ştie că tot la CEDO merg şi persoanele nemulţumite de faptul că nu li se achită titlurile de despăgubire, dar a insistat asupra faptului că el personal nu poate fi sancţionat pentru activitatea altora sau pentru neaplicarea unor decizii din motive neimputabile lui.

El a precizat în acelaşi timp că premierul Victor Ponta nu i-a acceptat încă demisia, ci l-a trimis să discute cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, pentru a găsi o soluţie.

Conducătorii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor sunt vizaţi de cereri de amendare în peste 150 procese şi riscă să plătească cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despăgubire, fără să aibă însă vreo vinovăţie, ci doar pentru că legislaţia este neclară, fiind astfel într-o situaţie ridicolă, se arată în memoriul înmânat premierului Victor Ponta.

Aceştia precizează că au sentimentul unei totale insecurităţi cu privire la propriile persoane, cât timp plata amenzilor afectează patrimoniul individual.

În document se arată că, în mai 2012, la instalarea noii conduceri a ANRP, existau peste 8.000 de procese iniţiate de către persoane nemulţumite fie de neefectuarea plăţilor despăgubirilor, fie de neemiterea deciziilor de despăbuire şi care, pentru a constrânge instituţia să achite sumele deja stabilite ca despăgubire sau să emită titluri de despăgubire, au cerut instanţelor amendarea conducătorilor responsabili.

Astfel, este solicitată amendarea preşedintelui ANRP pentru neemiterea titlurilor, în condiţiile în care în intervalul mai 2011-iunie 2013, nu a fost emis niciun astfel de titlu, şi a vicepreşedintelui responsabil cu aplicarea legislaţiei în domeniu, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor nu a alocat în ultimii cinci ani decât 20-25% din suma necesară acordării despăgubirilor, iar din 2012 conturile ANRP au fost permanent blocate prin executări silite.

Şefii ANRP apreciază că, în cadrul controlului judecătoresc, ar putea fi lesne constatat faptul că nepuneea în executare a unor hotărâri judecătoreşti s-a datrat unor motive neimputabile conducerii, dar arată în acelaşi timp că, dacă iniţial controlul judecătoresc avea două etape, instanţa de recurs fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după modificarea legislaţiei, în octombrie anul trecut, controlul este efectuat într-o singură etapă, la curţile de apel, iar hotărârile sunt definitive şi executorii, judecarea fiind de aproape fiecare dată în absenţa celor vizaţi, şefii ANRP neputând fi prezenţi personal la proces din cauza atribuţiilor de serviciu.

"În lipsa unei apărări atente, apare pericolul afectării grave a intereselor patrimoniale personale, în condiţiile în care eventuala amendare produce efecte asupra patrimoniului persoanei şi nu asupra bugetului instituţiei", reclamă şefii ANRP.

Ei adaugă că poate lucrurile nu ar fi atât de grave dacă prin hotărârile de amendare ar fi realizată doar o constrângere a instituţiei pentru aplicarea hotărârii judecătoreşti, iar amendarea ar fi stabilită pe zi de întârziere exclusiv pe viitor, până la îndeplinirea obligaţiei, caz în care, chiar şi amendaţi fiind, şefii ANRP ar avea posibilitatea, prin punerea în executare a hotărârilor, să îndepărteze sau să reducă efectele unei amenzi.

Potrivit acestora, discuţiile avute deja cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, iniţiatorul modificărilor din toamna anului trecut, relevă că amendarea conducătorilor unei instituţii a şi fost gândită ca o modalitate de a-i constrânge pe aceştia "să facă ceva", iar efectele unei constrângeri, şi anume plata unei amenzi, nu pot opera decât pentru viitor. Ei arată însă că, din nefericire, în practica recentă, după modificarea legislaţiei, apare un fenomen periculos, cauzat de interpretări diferite ale modului în care poate fi stabilită amenda. Astfel, amenda poate fi aplicată chiar şi dacă obligaţia a fost deja executată, dar pentru perioada anterioară.

Pe baza acestei judecăţi, au fost emise hotărâri judecătoreşti, definitive în primă instanţă, cu amenzi de ordinul a zecilor de mii de euro deşi obligaţiile fuseseră executate înainte ca instanţa să decidă amendarea.

"Aducându-vă la cunoştinţă faptul că, în acest moment, conducătorii ANRP sunt vizaţi de cereri de amendare în peste 150 de procese, vă rugăm să constataţi că ne aflăm într-o situaţie practic fără ieşire şi că, în condiţiile actualei legislaţii, riscăm să plătim cu patrimoniul propriu, fără să ni se fi atribuit vreo vinovăţie, doar pentru că legislaţia este neclară. Pentru a sublinia ridicolul situaţiei în care ne aflăm, arătăm că ANRP, ca instituţie, are posibilitatea să invoce buna-credinţă şi să ceară înlăturarea sau diminuarea unor penalităţi stabilite de instanţe în favoarea reclamanţilor, dar conducătorii ANRP nu au dreptul la un tratament egal când vine vorba de amenzi stabilite în favoarea bugetului de stat. Cu alte cuvinte, dacă dovedeşte lipsa culpei, statul poate obţine diminuarea sau chiar înlăturarea sumei pe care trebuie să o plătească unui reclamant, dar conducătorul unei instituţii nici măcar nu poate solicita, pe acleaşi considerente, reducerea cuantumului amenzii pe care o datorează statului. Pentru toate motivele mai sus arătate, avem sentimentul unei totale insecurităţi cu privire la propriile persoane, atât timp cât plata unor astfel de amenzi afectează în mod direct patrimoniu individual. Considerăm că singurul mod în care ne putem apăra interesele, atât timp cât există o legislaţie neclară şi care poate fi interpretată în detrimentul nostru, este acela de a nu mai exercita funcţiile care atrag în mod automat un astfel de pericol, motiv pentru care vă înaintăm demisiile noastre", scriu preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ANRP.

Ei atenţionează în acelaşi timp că demisiile lor nu rezolvă fondul problemei şi că orice viitor conducător ANRP va fi în pericol ca, în cele 150 de procese, să fie amendat fără vină.

Anterior, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), George Băeşu, a declarat ageniei MEDIAFAX că i-a înaintat premierului Victor Ponta un memoriu în care reclamă că instituţia este obligată la amenzi pentru neplata în termen a titlurilor de despăgubire, însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi

Băeşu a declarat, în exclusivitate pentru MEDIAFAX, că în memoriu este precizat că împotriva ANRP există mii de procese în care este solicitată amendarea conducerii instituţiei cu zeci de mii de euro pentru neemiterea sau neplata în termenul legal de 30 zile a titlurilor de despăgubire, pentru dosare din urmă cu mai mulţi ani, existând deja decizii ale instanţei în acest sens.

Memoriul este însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi ai ANRP.

El a arătat astfel că membrii conducerii ANRP se află în situaţia de a plăti amenzi de zeci de mii de euro pentru că nu au ştiut să fie "Supermeni".

"Ajungem să plătim individual, cei care ne-am asumat să spunem adevărul despre ce s-a întâmplat în România în acest domeniu. Noi suntem plimbaţi prin toată ţara pentru astfel de procese, iar legea astăzi, aşa cum e scrisă, este interpretată de unii în sensul că putem fi amendaţi şi în trecut", a spus Băeşu.

El a precizat că memoriul a fost înaintat premierului alături de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi, iar şeful Guvernului a cerut ca memoriul să intre în atenţia Ministerului Justiţiei, pentru verificări.

Ulterior, premierul Victor Ponta a declarat că la ANRP ”este o problemă extrem de gravă”, precizând că a informat şi CSM şi se caută o soluţie în şedinţa de Guvern, cu miniştrii de Justiţie şi de Finanţe, dar că ”acceptă că cei de la ANRP au dreptate”.

Premierul a adăugat, despre situaţia Agenţiei pentru Restituirea Proprietăţilor că, pe de o parte, Parchetul face largi investigaţii legate de modul de retrocedare, de restituiri în natură sau echivalent, iar pe de altă parte toată conducerea ANRP e amendată în fiecare zi de instanţe că nu retrocedează în 30 zile”.